Au povestit ucenicii lui avva Evloghie, cum ca trimitandu-ne batranul la Alexandria ca sa vindem lucrul mainilor, ne da porunci ca sa nu facem mai mult de trei zile. Iar de veti face mai mult de trei zile, nevinovat sunt de pacatul vostru, zicea el. Iar noi l-am intrebat pe el: cum calugarii prin cetati si prin sate cu mirenii petrecand, ziua si noaptea nu se vatama? Iar el a zis: credeti-ma fiilor, ca dupa ce m-am facut calugar, am facut treizeci si opt de ani neiesind din Schit si dupa acela m-am dus la Alexandria, catre papa Eusebie impreuna cu avva Daniil pentru o trebuinta. Si intrand in cetate, am vazut multi calugari si vedeam ca pe unii din ei corbii ii loveau peste- obraz, iar pe altii femei goale ii imbratisau si la ureche le vorbeau; iar inaintea altora, goi fiind ei, copii jucau si cu baliga de om ii manjau, iar pe unii ii vedeam ca tineau cutite si trupuri de oameni taiau si dadeau calugarilor sa manance. Si am inteles ca fiecare din calugari in ce patima era cazut, acest fel de draci avea care urmau dupa dansul si le vorbea in minte. Pentru aceasta, fratilor, eu nu voiesc sa zaboviti niciodata in cetate, ca nu de acest fel de ganduri, iar mai vartos de draci, sa va suparati.