Au venit odata la avva Luchie cel din Ennat niste calugari, ce se zic evhite, adica rugatori. Si i-a intrebat pe ei batranul: care e lucrul mainilor voastre? Iar ei au zis: noi nu pipaim lucrul cu mainile, ci precum zice apostolul, neincetat ne rugam ( +1 ). Si a zis batranul: nu mancati? Si au zis: da, maticam. Si le-a zis lor: apoi cand mancati, cine se roaga pentru voi? Iarasi le-a zis lor: nu dormiti? Si au zis: da, dormim. Si a zis batranul: apoi cand dormiti, cine se roaga pentru voi? Si nu au gasit sa-i raspunda la aceasta. Si le-a zis lor: iertati-ma, iata nu faceti cum ziceti. Iar eu va arat voua, ca lucrand lucrul cu mainile mele, neincetat ma rog. Sed cu ajutorul lui Dumnezeu, muindu-mi putinele smicele ale mele, si impletindu-le funie, zic: miluieste-ma, Dumnezeule, dupa marea mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea! ( +2 ) Si le-a zis lor: nu este rugaciune aceasta? Si au zis ei: este. Si a adaus batranul: cand petrec toata ziua lucrand si rugandu-ma, fac mai mult sau mai putin decat saisprezece bani. Si dau dintr- insii la usa doi si ceilalti ii cheltuiesc la mancare. Si se roaga pentru mine cei ce ia doi bani, cand mananc sau dorm. Si cu darul lui Dumnezeu se implineste la mine cuvantul acela ce zice: neincetat va rugati! ______________________ ( +1 ) Tes. V, 17. ( +2 )Psalm 50.