S-a dus odata avva Matoi de la Rait in partile magdolilor. Si era fratele lui cu dansul, si apucand episcopul pe batran l-a facut preot. Fiind ei impreuna ( + ), zicea episcopul: iarta-ma,avvo! Stiu ca nu vroiai lucrul acesta, dar ca sa fiu blagoslovit de tine, am indraznit de am facut aceasta. Si i-a zis lui batranul cu smerenie: si gandul meu voia putin. Insa eu ma mahnesc, pentru ca am sa ma despart de fratele meu, caci nu pot sa fac toate rugaciunile singur. Si i-a zis episcopul: de stii ca este vrednic eu il hirotonesc. Avva Matoi i-a raspuns: nu stiu, una stiu, ca decat mine este mai bun. Si l-a hirotonit si pe dansul. Si au adormit amandoi neapropiindu-se de jertfelnic, ca sa faca Sfanta Liturghie. Si zicea batranul: cred in Dumnezeu ca poate nu voi avea osanda mai multa petru hirotonie fiindca nu fac Liturghie, caci a celor fara de prihana este hirotonia. ______________________ ( + ) La altele, gustand.