Povestit-a despre avva Motie avva Isac, ucenicul lui, care impreuna s-au facut episcopi. Intai a zidit manastire batranul la Iracla si dupa ce s-a departat de acolo, s-a dus la alt loc si a zidit acolo iarasi. Din lucrarea diavolului, s-a aflat un frate care il vrajmasea si il necajea pe dansul. Si sculandu-se batranul s-a dus in satul sau unde si-a facut o manastire si s-a incuiat intr-insa. Dupa catava vreme, au venit batranii locului de unde iesise si luand si pe fratele asupra caruia avea mahniciune, s-au dus sa-l roage sa-l aduca la manastirea lui. Iar cand s-au apropiat unde era avva Sori, si-au lasat cojoacele aproape de el si pe fratele pe care avea mahniciune. Cand au batut in usa, batranul a pus scarisoara si ivindu-se i-a cunoscut si le-a zis: unde sunt cojoacele voastre? Iar ei i-au raspuns: iata aici sunt, cu acest frate. Si daca a auzit batranul numele fratelui ce l-a mahnit pe dansul, de bucurie a luat toporul, a spart usa si a iesit alergand unde era fratele. Si facandu-i metanie intai si sarutandu-l l-a bagat in chilia lui si trei zile s-a veselit impruna cu dansii, lucru care nu avea obicei sa-l faca. Si sculandu-se, s-a dus cu dansii. Dupa acestea s-a facut episcop, caci era facator de minuni. Pe ucenicul lui, adica pe avva Isac, l-a facut episcop fericitul Chiril.