Au venit odata doi frati la avva Pamvo si l-a intrebat pe el unul, zicand: avvo, eu postesc din doua in doua zile si mananc doua paini. Oare imi mantuiesc sufletul, sau ma ratacesc? A zis si ceialalt: avvo, eu cheltuiesc din averea mea doi bani in fiecare zi si tin putine pentru hrana, iar celelalte le dau milostenie. Oare ma mantuiesc sau pier? Si mult rugandu-se ei nu le-a dat raspuns; iar peste patru zile aveau sa se duca si ii mangaiau pe dansii clericii, zicand: nu va mahniti, fratilor, Dumnezeu va va da voua plata. Asa este obiceiul batranului, nu degraba vorbeste, de nu-i va vesti lui Dumnezeu. Deci au intrat ei la batranul si i-au zis: avvo, roaga-te pentru noi! Le-a zis lor: voiti sa mergeti? Au raspuns: da! Si cantarind faptele lor, scriind pe pamant, zicea: Pamvo, din doua in doua zile postind si doua paini mancand, oare cu aceasta se face calugar? Nu! Si Pamvo, lucreaza pe doi bani si-i da milostenie, oare cu aceasta se face calugar? Nu inca! Si le-a zis lor: bune sunt faptele, dar de veti pazi constiinta fata de aproapele, asa va veti mantui. Si incredintandu-se ei, s-au dus plini de bucurie.