Un frate a venit la avva Pimen si i-a zis lui: seaman tarana mea si fac dintr-insa milostenie. I-a zis lui batranul: bine faci! Si s-a dus cu osardie si a sporit milostenia. Si a auzit avva Anuv cuvantul si i-a zis lui avva Pimen: nu te temi de Dumnezeu, asa graind fratelui? Si a tacut batranul. Dupa doua zile a trimis avva Pimen la fratele si i-a zis lui, auzind si avva Anuv: ce mi-ai zis alaltaleri, ca mintea mea era aiurea? Si a zis lui fratele: am zis ca seaman tarina mea si fac dintr-insa milostenie. Si i-a zis avva Pimen: am gandit ca pentru fratele tau cel mirean ai grait; iar daca tu esti cel ce faci lucrul acesta, nu este lucru calugaresc. Iar el auzind, s-a mahnit, zicand: alt lucru nu stiu decat acesta si nu pot ca sa nu seaman tarina mea. Deci, dupa ce s-a dus, i-a facut lui metanie avva Anuv, zicand: iarta-ma! Si a zis avva Pimen: si eu de la inceput stiam ca nu este lucru calugaresc, dar dupa socoteala lui am grait si m-am straduit spre sporirea dragostei, iar acum s-a dus mahnit si tot la fel face.