Povestit-a oarecarele din parinti pentru avva Theodor al Fermei, ca a venit odata, pe seara, la dansul si l-a gasit purtand o haina rupta, avand pieptul gol si tinand culionul dinainte. Si iata un comis a venit sa-l vada si batand acela la usa, a iesit batranul sa-i deschida si intalnindu-se cu el, a sezut la usa sa graiasca cu dansul. Iar parintele, care era de fata, a luat o bucata de panza si i-a acoperit umerii. Dar batranul a intins mana si a lepadat-o. Iar dupa ce s-a dus comisul, i-a zis lui: avvo, de ce ai facut aceasta? A venit omul sa se foloseasca, au doara vrei ca sa se sminteasca? Si i-a raspuns batranul: ce-mi spui, avvo? Oare tot oamenilor slujim? Mi-am facut trebuinta. Cei ce vrea sa se foloseasca, sa se foloseasca; cel ce vrea sa se sminteasca, sa se sminteasca. Caci eu oricum ma aflu, asa intampin. A poruncit inca si ucenicului sau, zicand: de va veni cineva voind sa ma vada, sa nu-i zici lui ceva omenesc; ci de mananc spune ca mananc, iar de dorm, spune ca dorm!