Zicea avva Zinon ca i-a povestit lui fericitul Serghie, egumenul din Pediada, o povestire ca aceasta: odata - zice - calatorind noi cu un batran sfant, fiind si alti frati impreuna cu noi, ne-am ratacit pe cale. Si nestiind unde mergem ne-am aflat in semanaturi si am calcat putin din semanaturi. Iar plugarul simtind, ca s-a intamplat de lucra acolo, a inceput a ne ocara si a zice cu manie: voi calugari sunteti? Voi va temeti de Dumnezeu? De aveati frica lui Dumnezeu inaintea ochilor, nu faceati aceasta. Deci indata ne zice noua sfantul acela batran: pentru Domnul nimeni sa nu graiasca! Si se ruga plugarului cu blandete, zicand: bine zici, fiule; de am fi avut frica lui Dumnezeu aceasta nu am fi facut, ci pentru Domnul, iarta-ne, ca am gresit! Iar acela, inspaimantandu-se pentru nerautatea si smerenia batranului, alergand la noi, a cazut la picioarele batranului, zicand: iarta-ma pentru Domnul si ia-ma cu voi! Si adauga fericitul Serghie: iata blandetea si bunatatea sfantului ce a putut cu ajutorul lui Dumnezeu sa faca! Si a mantuit sufletul ce era facut dupa chipul lui Dumnezeu pe care Il voieste Dumnezeu, mai mult decat nenumarate lumi cu banii lor.