Zicea avva Zosima ca mergand el in Sfanta Cetate ( + ) a venit la dansul oarecare iubitor de Hristos si i-a zis: avvo, am un frate sezator impreuna cu mine si din ispita vicleanului am avut prigonire intre noi. Apoi eu pocaindu-ma, acela nu voieste sa se impace cu mine. Pleaca-te dar, pentru Domnul si-i vorbeste lui cele pentru pace. Iar el cum a auzit, indata a chemat pe fratele acela si i-a grait lui cele ce se cuveneau pentru pace si unire. Iar el intai se parea ca se pleaca, apoi socotind i-a zis: nu pot sa ma impac cu el, pentru ca m-am jurat pe Cruce, ca de acum sa fiu neimpacat cu el. Iar egumenul zambind, i-a zis lui: juramantul tau, frate, are acest fel de putere, ca si cum ai fi zis: ma jur pe Crucea Ta, Hristoase, ca nu voi pazi poruncile Tale, ca voi face voia vrajmasului Tau diavol! Deci, o frate, nu numai esti dator sa faci sa stea mania cea rea, ci si sa te pocaiesti si sa te caiesti pentru dansa si sa-ti prihanesti obraznicia ta, ca sa nu te mai rapesti de dansa. Ca si Irod de se caia si nu ar fi intarit juramantul sau, nu ar fi facut acea cumplita ucidere, taind pe Mergatorul inainte al lui Hristos. Deci, fratele umilindu-se pentru aceasta, s-a pocait inaintea fratelui sau si a lui avva Zosima si asa cu darul lui Dumnezeu s-au unit iarasi intru dragoste. ______________________ ( + ) Ierusalimul.