Un batran oarecare, duhovnicesc dintr-o manastire, a vazut odata la fereastra chiliei unui frate doi draci care stateau si ascultau la fereastra fratelui si ascultand putin, incepeau a salta; si iar stand, ascultau si iar incepeau a salta si asa faceau catva timp. Iar batranul vazand, s-a sculat de unde sedea si privea, si a mers la chilia acelui frate, sa vada pricina de atata bucurie si saltare a acelor spurcati diavoli, si apropiindu-se batranul de chilia fratelui, dracii, vazandu-l venind asupra lor, rusinandu-se s-au dat in laturi ca niste caini, unul intr-o parte, altul intr-alta si asa departandu-se, au fugit. Iar batranul apropiindu-se de fereastra chiliei fratelui unde stau saltand acei draci, l-a auzit pe acela in chilie citindu-si pravila cu glas mare la fereastra. Si indata a priceput si a cunoscut batranul, ca pricina bucuriei si saltarii spurcatilor draci este citirea fratelui cu glas mare si intrand la dansul in chilie, l-a gasit stand la fereastra si citind. Fratele, indata lasandu-si citirea, s-a inchinat dupa obicei, cu smerenie. Atunci batranul i-a zis: fiule, mai de folos ti-ar fi tie de te-ai culca in chilia ta si sa dormi toata ziua decat sa citesti cu asa sunet in glas, precum citesti. Caci nu-ti este de nici un folos, ci este bucurie si veselie si saltare dracilor. Acum, iata am gonit doi draci de la fereastra ta, care se bucurau si saltau ascultand si auzind glasul citirii tale si pe care i-am vazut de la chilia mea, ascultand si saltand la fereastra. Dintr-adins am venit la tine, fiule, ca sa-ti parasesti acel sunet de glas in rugaciunea si citirea ta, si sa-ti citesti pravila si rugaciunea calugareste, in taina, dupa cum ne-a poruncit noua Domnul Hristos si sfintii parinti, iar nu cu sunet de glas intru auzirea oamenilor si a dracilor. Zis-a fratele: dar ce sa fac, parinte, ca eu asa m-am obisnuit si m-am deprins a citi si in alt chip nu pot sa citesc? Ca de voi citi in taina, imi pare ca nu inteleg, si nici nu stiu ce citesc si de citirea in taina eu nu ma induicesc, nici nu simt umilinta, sau ceva de folos pentru inima mea. Zis-a lui batranul: daca nu simti, fiule, umilinta in inima ta si zici ca nu te folosesti de rugaciunea si citirea ta cand te rogi si citesti in taina, apoi cum te vei umili si te vei folosi de rugaciunea si citirea ta, pe care o faci cu sunet si cu glas intru auzirea oamenilor si a dracilor, intru lauda, fericirea si slavirea oamenilor si intru bucuria, mangaierea si saltarea dracilor? Aceasta citire Dumnezeu nu o iubeste si sfintii parinti nu o primesc. Cum si in ce chip trebuie sa ne citim rugaciunea si pravila, insusi Domnul si Dumnezeul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, ca Cel ce este pururea purtator de grija pentru binele, folosul si mantuirea noastra cu insasi gura Sa ne-a invatat pe noi si pururea ne invata la Sfanta Evanghelie zicand: cand vei vrea sa te rogi si sa-ti citesti pravila, intra in camara ta si inchie usa ta. Asa citeste si te roaga in taina Parintelui tau. Si Parintele tau, care vede si aude tainele Acela iti va da tie la aratare mila si darurile Sale. Si iarasi zice: cand va rugati, nu graiti multe vorbe in rugaciunea voastra, ci in scurta vorba si deasa sa fie rugaciunea si citirea voastra! Deci din citirea si rugaciunea savarsita in acest chip, se naste umilinta si folosul sufletului spre mantuire. In acest chip toti sfintii parinti isi citeau pravila si rugaciunea lor. Si pentru aceasta toti parintii, cand isi faceau chilia, isi faceau si camara osebita, sa le fie pentru rugaciunea si pravila lor. Deci, si tu, fiule, de vrei sa te folosesti si sa-ti fie primita rugaciudea, citirea si pravila, asa urmeaza si te vei mantui. Iar de nu vei voi sa urmezi si sa faci asa, sa stii ca in zadar iti va fi toata zabava citirii, a pravilei si a rugaciunii.