Un frate oarecare sedea intr-um munte singur in liniste, fara galceava, postind; la care mergand un parinte din lavra Calamoschiei, l-a intrebat, zicand: spune-mi, frate, de atata vreme traind in singuratate, in acest munte, cu tacere si cu post, ce ai savarsit? Si fratele i-a raspuns, zicand: mergi acum, avvo si dupa cinci zile sa vii la mine si atunci iti voi spune ce am savarsit, sezand aici in singuratate. Si asa a mers acel parinte, iar dupa ce s- au plinit cinci zile, iarasi a venit si l-a gasit raposat si in spatele lui o scrisoare scrisa asa: iarta-ma, frate, ca facandu-mi pravila, niciodata n-am lasat gandul si mintea mea pe pamant.