Povestit-a cineva din parintii Egiptului: odata am voit sa ma instrainez si am mers in Atena si intrand in cetate, am vazut un batran monah impdodobit cu haine, purtand o cruce mica cusuta si alergau si altii dupa dansul. Intrand in cetate, l-a intampinat norodul mult si il tragea la priveliste si am intrebat pe un oarecare om: cine este acesta? Si mi s-a raspuns ca acesta este un elin, mai mare decat toti filozofii si s-a facut crestin si zidindu- si manastire, s-a facut calugar, vietuind cincisprezece ani; mai intai neintrand in cetate, iar astazi a intrat. Pentru aceasta alergam sa-l vedem ce va spune. Asa am plecat si eu cu dansul; si adunandu-se cei mai de frunte ai cetatii, l-au poftit, zicand: spune-ne noua, ce vrei sa ne vorbesti? El le-a zis: nu este nici o limba sub cer, ca cea crestina, si mai frumos cin, ca cinul calugaresc; aceasta numai ii vatama pe dansii, ca aduce asupra lor diavolul pizma unui asupra altuia, zicand, ca mi-a zis si i-am zis si necuratii inaintea lor avand, nu le vad. Iar aceasta auzind toti, l-au proslavit si au plecat.