Un frate oarecare, ce traia in Enat, in manastirea Alexandriei, a cazut in pacatul curviei si dupa cadere, de multa lui scarba l-a adus pe el vrajmasul la deznadajduire. El mai venindu-si in fire si vazandu-se biruit de scarba si deznadajduit, singur ca un doctor iscusit fiind, a pus gandul sau spre buna nadejde, zicand: cred in marea milostivire a lui Dumnezeu, ca va face si cu mine pacatosul si ma va ierta! Iar cand graia el intru sine acestea, diavolii i-au zis: cum stii tu ca isi va face mila cu tine? Si le raspundea lor, asa: dar voi cine sunteti si ce grija aveti, de isi va face Dumnezeu mila cu mine ori de nu isi va face? Ca voi sunteti fiii intunerictuui, ai gheenei si ai pieirii vesnice, iar Dumnezeu este bun si milostiv. Voi ce treaba aveti? Acestea graindu-le lor fratele au fugit dracii rusinati de la dansul, neputand sa-i mai faca nimic. Iar fratele cu nadejdea si cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a pocait si s-a mantuit.