Un monah antiohian, de neam cucernic, de la manastirea lui Casian, a mers la Sfintele Locuri pentru rugaciuni si zabovind el acolo a sfarsit cele ce avea de trebuinta, dar nu stia ce sa faca. Si sezand in biserica se scarbea de aceasta. Plecand, a adormit putin si l-a vazut pe Domnul nostru Iisus Hristos graindu-i: du-te la iconomul Sfintei Invieri si sa-i zici lui: m-a trimis Iisus la tine, sa-mi dai pentru dansul un galben si-ti voi da zapis la mana, si cand va veni. Iisuis ti-l va da! Desteptandu-se monahul si rugandu-se, a crezut cuvantului, si mergand l-a aflat pe iconom caruia i-a zis precum i-a poruncit lui. Si a zis iconomul: dar cand are sa vina Iisus sa mi-l dea? Iar monahul a raspuns: eu precum am auzit, ti-am spus, tu cum stii, asa sa faci. Atunci a zis iconomul: fa-ti zapisul! Si a sezut monahul de a scris asa: eu, Ion, calugarul de la Antiohia Siriei, marturisesc ca am luat un galben de la tine, Stefan preotul, iubitorul de Dumnezeu, iconomul Sfintei Invieri, trebuindu-mi si pentru incredintare am facut acest zapis al meu si cand va veni Iisus Hristos, ti-l va da. Apoi, luand galbenul, a plecat. Iar in noaptea urmatoare, a vazut iconomul in vis pe cineva graindu-i: ia-ti galbenul si sa-Mi intorci zapisul monahului! El insa nu voia, graind: acela a zis ca Iisus va veni si-mi va plati. Iarasi a zis: Eu sunt Iisus, ia-ti dar galbenul si-mi da zapisul calugarului. Sau vrei sa iei mai mult? Iata, este al tau! Si desteptandu-se, a trimis niste oameni dupa monah, zicandu-le: oriunde il veti afla pe acel monah, sa-l aduceti la mine! Si aflandu-l, i-a zis: mergi, ca te cheama iconomul! Acesta, temandu-se, zicea intru sine, ca s-a cait si vrea sa-i ia galbenul. De aceea mergea cu sfiala, iar acela vazandu-l, i-a zis: parinte, mai ia si alti galbeni, cati vei voi, si-mi fa zapis! Parintele i-a raspuns: iarta-ma, dar mai multi nu-mi trebuie, destul imi este acesta, ca nu mi-a zis Domnul sa iau mai mult de un galben. Iar cei ce au auzit, s-au mirat si au proslavit fagaduintele Domnului cele nemincinoase.