Zia-a un parinte: daca-ti va trimite Dumnezeu vreo boala trupului, sa nu cumva sa te mahnesti sau sa te scarbesti, ca unul din cei necredinciosi, de vreme ce Stapanul si Facatorul tau vrea sa-ti lamureasca si sa-ti curateasca sufletul cu boala si pedeapsa trupului, ca un pururea purtator de grija ce este pentru viata si mantuirea ta. Tu, faptura fiind, pentru ce sa te mahnesti si sa te scarbesti asupra Facatorului tau, care te-a facut din nefiinta intru fiinta si dintru ce nu erai intru ceea ce esti? Acela, vazandu-ti si cunoscandu-ti stricaciunea si bolnavirea sufletului, pe care ai castigat-o prin pacatele trupului tau, vrea iarasi sa o lamureasca si sa o tamaduiasca prin boala si pedeapsa trupului tau, precum Insusi stie cum si ce sa faca. Iar tu, frate, cu tot sufletul si vointa, primeste toate intocmai, cele ce iti vin tie dupa voia Lui, cele iuti si amare ca si cele dulci, caci toate sunt bune si folositoare care iti vin cu voia lui Dumnezeu. Multumeste bunei Lui vointe si te roaga Lui sa-ti dea rabdare pana in sfarsit. Asa fa, frate, si te vei mantui.