Canoane\n\nCanon de rugăciune către Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evdochia\n\nTroparul Sfintei Cuvioase Muceniţe Evdochia\n\nGlasul al 4-lea\n\nMieluşeaua Ta, Iisuse, Evdochia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.\n\nCântarea 1\n\nGlasul al 8-lea\n\nIrmosul\n\nSă cântăm Domnului, Celui Ce a povăţuit pe poporul Său prin Marea Roşie, că Însuşi cu slavă S-a preaslăvit.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎntunecarea care s-a aşezat asupra mea, din neluare aminte, risipeşte-o, Sfântă Muceniţă Evdochia, cu razele rugăciunilor tale, ca să te laud pe tine.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nMreaja cuvintelor cele de Dumnezeu insuflate te-a vânat pe tine, frumoasă muceniţă, ca pe o desfătare a mesei celei nemuritoare a dumnezeieştii bucurii.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nLepădând cele pământeşti, Muceniţă Evdochia, ai moştenit în chip vrednic cununa nestricăciunii şi desfătarea cea veşnică.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nDin osânda morţii m-a dezlegat, Preacurată, Dumnezeu Cuvântul, Cel Ce S-a întrupat din tine, prin îndurările milostivirii Sale.\n\nCântarea a 3-a\n\nIrmosul\n\nTu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne. Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPărăsind, preamărită, plăcerile de multe feluri ale lumii celei stricăcioase, ai luat, Sfântă Muceniţă Evdochia, comoara care nu se poate răpi de la tine.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nVizând în ceruri, Cinstită Muceniţă Evdochia, bucuria slavei, semn al pocăinţei tale, te-ai luminat cu Botezul.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nToată dorirea mea îndrepteaz-o Născătoare de Dumnezeu, mă rog ţie, către Cel Ce S-a născut din tine, izbăvindu-mă de patimi.\n\nIrmosul\n\nTu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne. Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.\n\nCântarea a 4-a\n\nIrmosul\n\nAm auzit, Doamne, taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPreafrumoasă la trup, ai înflorit deopotrivă şi cu frumuseţea sufletului ai strălucit, Sfântă Muceniţă Evdochia, prin chinuri.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPrin cuvintele sfinte ale lui Ghermano ai luat judecată plină de îndurare pentru cele săvârşite mai înainte, fără de judecată, muceniţă.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nToată năvala înşelăciunii ai întunecat-o, că ai avut ca povăţuitor al luminii adevărului pe Arhanghelul care ţi-a descoperit arătările cele dumnezeieşti.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nÎmblânzeşte, Stăpână Preacurată, toată furtuna valurilor sufletului meu, slobozindu-mă din viforul şi din întreitul val al păcatului.\n\nCântarea a 5-a\n\nIrmosul\n\nMânecând strigăm Ţie, Doamne, mântuieşte-ne pe noi. Că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu lacrimile spălând noroiul faptelor, prin baia Botezului ai strălucit mai mult decât soarele.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nNici bogăţia, nici mângâierile, nici biciuirile, nici scrijelirile, nici sabia şi nici moartea nu au putut să te despartă de Dumnezeu.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nGhimpele cel materialnic al pornirilor mele arde-l, Născătoare de Dumnezeu, cu Focul cel Dumnezeiesc care nu a ars pântecele tău.\n\nCântarea a 6-a\n\nIrmosul\n\nHaină luminoasă dă-mi mie, Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Mult Milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu focul pătimirii tale puternic întărindu-te, te-ai arătat nemistuită de chinuri, Cinstită Muceniţă Evdochia.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nAlegând mai degrabă pe Mirele Cel Cinstit decât dragostea celor ce te îndrăgeau pe pământ, cu dorire nestricăcioasă te-ai dăruit Lui, Sfântă Evdochia.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCeea ce ai născut pe Pricinuitorul liniştei, Hristos, linişteşte viforul cel sălbatic al patimilor mele, Preasfântă Stăpână.\n\nIrmosul\n\nHaină luminoasă dă-mi mie, Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Mult Milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.\n\nCONDAC\n\nGlasul al 4-lea\n\nVitejeşte nevoindu-te întru pătimirea ta, ne luminezi cu revărsarea minunilor, prealăudată, pe noi cei ce alergăm la dumnezeiasca ta biserică şi bucurându-ne te rugăm Cuvioasă Muceniţă Evdochia, ca să ne mântuim de neputinţele cele sufleteşti şi să primim dar de tămăduiri.\n\nCântarea a 7-a\n\nIrmosul\n\nTinerii cei ce ajunseseră, oarecând, din Iudeea în Babilon, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa o moştenitoare a vieţii şi ca una ce ai fost smulsă cu adevărat din moartea cea stricătoare de suflet, dând viaţă cu rugăciunile tale celor morţi, lui Hristos ai strigat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nTemplu al păcatului fiind mai înainte, muceniţă, te-ai curăţit pe tine, arătându-te biserică sfinţită şi îmbunătăţită lui Dumnezeu, strigând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nCu sudorile sihăstreşti îngrăşându-te, te-ai arătat măslin plin de rod, Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia şi fiind culeasă cu sabia şi cu vărsarea de sânge a nevoinţei tale, ai strigat: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nZdrobit fiind eu de răutate şi apăsat de cumplite păcate, Stăpână, Ceea ce ai născut pe Mielul, Cel Ce ridică păcatul lumii, de stăpânia acestora apără-mă, Fecioară.\n\nCântarea a 8-a\n\nIrmosul\n\nPe Împăratul Cerurilor, pe Care îl laudă ostile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nFocul nematerialnic sălăşluindu-Se întru tine şi cărbunele aprins fiind în sânurile tale cele dumnezeieşti, preacinstită, a ars pe tirani, păzindu-te pe tine nevătămată.\n\nBinecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.\n\nRăsplătiri pentru ostenelile tale cele dumnezeieşti ai primit revărsări de tămăduiri, Sfântă Muceniţă Evdochia, omorând bolile şi înviind pe cei morţi.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nSufletul meu cel omorât din pricina dezmierdărilor înviază-l, Născătoare de Dumnezeu, că tu Singură ai născut Viaţa, fără de ispită bărbătească, Fecioară.\n\nIrmosul\n\nPe Împăratul Cerurilor, pe Care îl laudă ostile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.\n\nCântarea a 9-a\n\nIrmosul\n\nCu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin tine şi împreună cu cetele îngereşti te mărim.\n\nStih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nTe-ai dezlegat din cele vremelnice, Muceniţă Evdochia şi ai primit dorirea cea mai de seamă, mutându-te la Dumnezeu, prin sabie.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nCu muceniţele ca o muceniţă şi cu cuvioasele ca o începătură a sihaştrilor ai strălucit, făcătoare de minuni arătându-te, Mărită Evdochia.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCa pe o Ocrotitoare Dumnezeiască şi ca pe o Nădejde Adevărată, pe tine Singură te am Maica lui Dumnezeu, ca să fiu izbăvit din păcate şi din primejdii.\n\nIrmosul\n\nCu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin tine şi împreună cu cetele îngereşti te mărim.\n\nSEDELNA\n\nGlasul al 8-lea\n\nPodobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...\n\nLuminându-te cu Raza Dumnezeirii, ai părăsit întunericul rătăcirii şi pe când erai încă în trup ai avut parte de trăirea cea nematerialnică. Deci, plină fiind apoi de dumnezeieşti daruri, numai cu cuvântul tău pe mulţi morţi ai înviat. Şi sfârşindu-ţi viaţa, cunună de mucenic ai primit de la Domnul şi pe cel viclean l-ai ruşinat, ceea ce ai fost înger în trup. Roagă pe Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce acum prăznuiesc sfântă pomenirea ta.\n\nSEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul al 8-lea\n\nPodobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...\n\nLa judecată mă gândesc şi mă spăimântez, cunoscând faptele mele cele rele. Cum voi răspunde Judecătorului? Cum mă voi apăra eu, ticălosul? Dar privind icoana ta, Prealăudată Doamnă, mă înviorez în durerile mele. Şi deznădăjduit la tine cad, strigând: ai milă, Îndurată Stăpână, ajută-mi, în ziua judecăţii, ca Fiul tău să-mi fie, cu rugăciunile tale, Milostiv. Că în afară de tine altă nădejde nu am.\n\nSEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul al 8-lea\n\nPodobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...\n\nPe Mielul şi Păstorul şi Izbăvitorul, Mieluşeaua cea Sfântă privindu-L Răstignit pe Cruce de cei nelegiuiţi, jeluindu-se, cu durere striga: vai mie, Preaiubitul şi Preadoritul meu Fiu! Cum Te voi putea privi pe Cruce, o, vai mie! Rărunchii mi se rup şi inima îmi arde. Ci, o, Preabunul meu, cuvintele-Ţi împlineşte şi înviază Tu degrab, lumea de bucurie umple şi dăruieşte izbăvire celor ce cu credinţă laudă patima Ta cea Curată.