Canoane\n\nCanon de rugăciune către Sfânta Muceniţă Anisia\n\nTroparul Sfintei Muceniţe Anisia\n\nGlasul al 4-lea\n\nMieluşeaua Ta, Iisuse, Anisia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.\n\nCântarea 1\n\nGlasul al 4-lea\n\nIrmos: Adâncul Mării Roşii, cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de de mult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustie a biruit.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nTrimite-mi lumină mie, ce­lui ce laud pomenirea ta cea purtătoare de lumină, prealăudată, ca singura ce stai cu bucurie înaintea Tatălui luminilor, alungând, cu rugăciunile tale, viforul greşelilor mele.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu sihăstria desţelenindu-ţi ogorul cel sufletesc, de Dum­nezeu înţelepţită, lucrezi spicul muceniciei, păstrându-l pentru Plugarul Cel Ce ţi-a insuflat pu­tere, fecioară muceniţă, vrednică de laudă.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nCu mâna ta cea preabogată împărţind averea cea vremel­nică, ai dobândit viaţă bogată, care nicidecum nu se pierde şi Vistierie Nepieritoare şi Mărire Cerească, muceniţă.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nDin tine, Ceea ce eşti Prea­sfântă, Se naşte astăzi cu Trup asemănător nouă, Făcătorul a toată lumea şi este înfăşat în scutece, Cel Ce a înfăşurat ma­rea cu negură, Maică pururea Fecioară.\n\nCântarea a 3-a\n\nIrmos: Se veseleşte de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Puterea mea, Doamne şi Scăparea şi Întărirea.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nFăcătorul, iubind frumu­seţea sufletului tău, te-a logodit pe tine Sieşi mireasă, cu adevărat frumoasă şi fără de pri­hană, muceniţă.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nIubind Patima Celui fără de patimă, Care pentru noi cu moarte a fost omorât, cinstită muceniţă, cu moarte mucenicească mori.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nCa o jertfă duhovnicească şi ca o aducere desăvârşit curată s-a adus Ţie, Dumnezeule, Ceea ce a iubit Crucea Ta.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nLoc Încăpător Ziditorului Celui Neîncăput te-ai făcut, încăpându-L pe El, cu Trup, Ceea ce eşti Plină de dar şi cu totul fără de prihană.\n\nCântarea a 4-a\n\nIrmos: Ridicat pe Cruce văzându-Te Biserica pe Tine, Soarele dreptăţii, a stat întru a sa rânduială precum se cuvine, grăind: Slavă puterii Tale, Doamne.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nŢinându-se pe urmele Tale cele purtătoare de viaţă, roaba Ta este rănită cu suliţa în coastă şi trece nevătămată de sabia cea chinuitoare, lăudându-Te pe Tine, Stăpâne Hristoase.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nStrălucind cu razele muceni­ciei şi încununată fiind cu nestricăcioasă cunună, bucurându-te stai înaintea lui Hristos, Mirelui tău, Muceniţă Anisia Prealăudată.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nCu împotriviri muceniceşti ai răsturnat, surpându-l, pe cel ce a îndrăznit să înşele pe Eva cea dintâi, arătându-l neputin­cios şi bucurându-te, strigai: Slavă Puterii Tale, Doamne!\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCel Ce a zidit fiinţele cele fără de materie astăzi Se naşte cu Trup, ca un Om din tine, Maica lui Dumnezeu. Căruia cântăm: Slavă Puterii Tale, Doamne.\n\nCântarea a 5-a\n\nIrmos: Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina cea Sfântă, Care întorci din întunericul necunoştinţei pe cei ce Te laudă pe Tine cu credinţă.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPe Tine Doamne, cunoscându-Te muceniţă Ta, Izvor de mântuire, a băut până la fund paharul muceniciei, neîndoindu-se cu inima.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nO, mieluşea a lui Hristos! O, junghiere bine primită de Dum­nezeu! O, jertfă fără de prihană a Domnului! Purtătoare de Dumnezeu, roagă-te să ne mântuim noi.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nLumină preastrălucitoare ai ajuns, apropiindu-te de Lumi­na Cea Mare şi luminezi pe cei ce prăznuiesc sfântă pomenirea ta, Muceniţă Anisia.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCurgerea stricăciunii a înce­tat pentru că Fecioara a născut fără de stricăciune pe Cel Ce a eli­berat din stricăciune firea oa­menilor cea stricată.\n\nCântarea a 6-a\n\nIrmos: Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nLuând cuget bărbătesc, în trup femeiesc, muceniţă, ai ieşit la luptă cu vrăjmaşii cei fără de trup şi cu sabia răbdă­rii i-ai ucis pe ei.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu mulţimea sângelui ai us­cat marea relei credinţe şi ai adăpat Cinstită Biserica lui Hristos, Sfântă Anisia, purtătoare de biruinţă, lauda fecioarelor.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nNeudată ai trecut prin fur­tuna nevoinţelor şi povăţuită fiind de mâna Celui Ce pe toate le-a făcut cu cuvântul, ai ajuns la liman de mântuire, fecioară.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCel Ce a zidit după Chipul Său pe Om, din multă milosti­vire îl zideşte din nou, din tine Fecioară, Maica lui Dumnezeu, îmbrăcându-Se pe de-a întregul cu el.\n\nCântarea a 7-a\n\nIrmos: Cel Ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe haldei, care fără drep­tate vânau pe cei drepţi; Prealăudate Doamne, Binecuvân­tat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCasa sufletului tău, muceniţă, duhovniceşte fiind întărită prin mărturisirea lui Hristos, când s-au pornit valu­rile chinurilor, nicidecum nu s-a zdruncinat; ci, ai strigat: Dum­nezeule, bine eşti cuvântat!\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCunoscând pe Hristos Soare­le dreptăţii, muceniţă, nu ai vrut să jertfeşti soarelui, după porunca nelegiuitului tiran; ci, ai cântat: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat!\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nCu sfinţitele tale sângiuri vopsindu-ţi haina mohorâtă şi încununat fîindu-ţi capul cu cunună de biruinţă, muceniţă, stai acum înaintea lui Dum­nezeu, Împăratul Cel Nemuri­tor, veselindu-te.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCel Ce înfăşoară cerul cu nori şi pământul cu negură, născându-Se din pântecele tău, cu scutece este înfăşat şi în iesle este culcat, Maică a lui Dum­nezeu fără de prihană, dezlegându-mi lanţurile greşelilor.\n\nCântarea a 8-a\n\nIrmos: Mâinile întinzându-şi Daniel în groapă, gurile leilor cele deschise le-a încuiat. Şi puterea focului au stins-o tinerii cei iubitori de buna credinţă, cu fapta bună încingându-se şi strigând: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nOrfanilor, văduvelor şi lip­siţilor şi tuturor celor din nevoi ai împărţit bogăţia, iubind Poruncile cele nestrămu­tate ale Atotţiitorului şi bând cu adevărat cinstitul pahar al muceniciei ţi-ai potolit setea, cinstită fecioară.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa o zestre ai adus lui Hristos postirea, lacrimile, uci­derea patimilor, vărsarea sân­gelui şi împungerea coastei. Pentru aceasta ţi-a şi dat ţie cunună, care nu se învecheşte şi cămară ce nu se strică şi mărire nepieritoare.\n\nBinecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.\n\nÎn Lumină locuieşti împreună cu îngerii, în cetelefecioarelor şi în adunările mucenicilor; îm­preună prăznuind faţă către faţă cu Mirele tău şi împărtăşindu-te de Mărirea Cea Lumi­nată, Sfântă Muceniţă Anisia, strigi: toate lucrurile lău­daţi pe Domnul!\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nIată acum lămurit a lipsit domn şi povăţuitor din neamul lui Iuda; că tu, cea fără de pri­hană, ai născut pe Cel mai îna­inte pus de o parte, pe Hristos, Aşteptarea neamurilor, Căruia cântăm: binecuvântaţi, toate lu­crurile Domnului, pe Domnul!\n\nCântarea a 9-a\n\nIrmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din marginea unghiului, din tine, Muntele cel Netăiat, Fecioară, S-a tăiat, împreunând firile cele depărtate; pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCei ce dau cinstire chipu­rilor de piatră în locul Ziditorului, nesuferind a te ve­dea plecată lui Dumnezeu, Mă­rită Anisia, te-au tăiat cu sabia, logodindu-ţi prin moarte Dum­nezeiască Nemurire.\n\nStih: Sfântă Muceniţă Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCetatea tesalonicenilor se laudă cu scutecele şi cu nevoinţele tale, muceniţă, fecioară, iar Biserica celor întâi-născuţi, având Dumnezeiescul tău duh se veseleşte cu drepţii.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nTămâie, aur şi smirnă au adus magii, cu credinţă, Celui Ce S-a născut în Betleem; iar purtătoarea de biruinţă a adus nevoinţele cele prin sânge ale muceniciei, rugându-se Lui pentru noi.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nToiag ai odrăslit din rădă­cina lui Iesei, Născătoare de Dumnezeu, născându-ne nouă astăzi pe Hristos, Floarea Dumnezeirii, Preacurată, Cel Ce ca Dumnezeu este Neîncăput, iar acum ca un Prunc este înfăşat cu scutece.\n\nSEDELNA\n\nGlasul al 4-lea\n\nPodobie: Degrab ne întâmpină...\n\nPeste patimile trupului împărăţind prin suferinţe făcă­toare de viaţă, cu dreaptă cre­dinţă ţi-ai vopsit cu însuţi sân­gele tău haina nestricăcioasă, Cinstită Muceniţă Anisia. Pentru aceasta te-ai arătat mireasă fără de prihană a Împăratului tuturor. Izbăveşte-ne deci, din primejdii pe noi, cei ce săvârşim cu cre­dinţă mărită pomenirea ta.\n\nSEDELNA Praznicului Naşterii Domnului\n\nGlasul al 4-lea\n\nPodobie: Spăimântatu-s-a Iosif...\n\nVeniţi să vedem, credincio­şilor, unde S-a născut Hristos; drept aceea să vedem unde merge steaua cu magii, împă­raţii de la Răsărit; acolo îngerii cântă neîncetat; păstorii, petre­când noaptea în câmp, cântare vrednică grăiesc: Slavă întru cei de sus, Celui Ce S-a născut astăzi în peşteră din Fecioară şi de Dumnezeu Născătoarea, în Betleemul Iudeii.