Canoane\n\nCanon de rugăciune către Sfântul Cuvios Avramie\n\nTroparul Sfântului Cuvios Avramie\n\nGlasul al 8-lea\n\nÎntru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Avramie, duhul tău.\n\nCântarea 1\n\nGlasul al 8-lea\n\nIrmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nFiind luminat cu Dumnezeieştile fulgere, miluieşte, Sfinte Avramie, cu rugăciunile tale, pe cei ce săvârşesc praz­nicul tău cel purtător de lumi­nă, de patimile întunericului, preafericite.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nAprinzând în sufletul tău, Preacuvioase Avramie, pofta cea Dumneze­iască, a stins dragostea trupu­lui, părinte şi aceasta te-a făcut să vieţuieşti pe pământ fără de materie.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nOmorându-ţi mădularele cele de pe pământ, cu postul şi cu toate pătimirile cele aspre, părinte înţelepte, te-ai învrednicit de Viaţa Cea mai Bună în ceruri, de Dumnezeu purtătorule, Sfinte Avramie.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nDin sfinţite sângiurile tale S-a Întrupat mai presus de fire Dumnezeu Cuvântul Tatălui, Preacurată Fecioară Marie; pe Care roagă-L să omoare cugetele trupu­lui meu.\n\nCântarea a 3-a\n\nIrmos: Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugu­lui ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că tu eşti Vârful celor dorite şi Sprijinul credincioşilor, Unule, Iubitorule de oameni.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎn tot chipul dorind de Dra­gostea Cea mai Desăvârşită, purtătorule de Dumnezeu, ai ieşit afară din lume şi din trup. Pentru aceasta, ai primit Mărirea cea mai presus de gând şi Veşnica Desfătare, Sfinte Părinte Avramie.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nLocaş viu te-ai arătat al Duhului Celui Ce lucrează toate, părinte, închizându-ţi, cuvi­oase, trupul în colibă; pentru aceasta, ai strălucit şi cu lumina virtuţilor împodobindu-te, Sfinţite Părinte Avramie.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nCu plugăria ostenelilor tale, ai crescut spic copt însutit de virtuţi, cuvioase; cu care se hrănesc urmându-ţi cei ce prăznuiesc Dumnezeiasca ta adormire.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nÎntru tine, Preasfântă, S-a Sălăşluit voind, Cel Ce este Cau­za tuturor pentru multa mi­lostivire şi a sfinţit fiinţa ome­nească, care a alunecat mai înainte prin călcarea Poruncii.\n\nIrmos: Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugu­lui ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că tu eşti Vârful celor dorite şi Sprijinul credincioşilor, Unule, Iubitorule de oameni.\n\nCântarea a 4-a\n\nIrmos: Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu curgerile lacrimilor tale, părinte, spălând întinăciunile sufleteşti, te-ai făcut locaş Dumnezeiesc şi cinstit al Duhului, preafericite.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu priveghere de toată noap­tea, cu rugăciune neîncetată, cu nezbuciumare, cu dragoste nefăţarnică şi cu credinţă desă­vârşită te-ai nevoit, părinte.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nLuat-ai har, Sfinte Avramie, a vin­deca boli şi a goni duhuri, ca un adevărat slujitor al lui Dumnezeu, cuvioase.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nFiind biruit de lenevie şi cu­fundat în păcate, izbăveşte-mă cu rugăciunea ta, Născătoare de Dumnezeu, Maică pururea Fecioară.\n\nCântarea a 5-a\n\nIrmos: Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine ticălosul? Ci, mă întoarce şi la Lumina Poruncilor Tale îndreptează căile mele, rogu-mă.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa o viţă foarte roditoare, ai crescut, Sfinte Părinte Avramie, struguri de virtuţi Dum­nezeieşti, care izvorăsc vinul cel de umilinţă şi izgonesc din suflet beţia patimilor şi veselesc inimile credincioşilor.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nMulte feluri de încercări a ridicat asupra ta şarpele cel prea viclean, părinte, dar tu cu Arma Crucii l-ai omorât, purtătorule de Dumnezeu; şi ai luat de la Dumnezeu cununa biru­inţei cu dreaptă judecată, de Dumnezeu Înţelepţite Avramie.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nFăcându-te prin credinţă casă Preasfântă Dumnezeiescu­lui Duh, părinte, ai zidit casă sfântă; şi cu învăţăturile tale, prefăcând ceata cea nesfinţită a rătăcirii celei fără sfinţenie, ai închinat-o Dumnezeului tuturor.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nLuminându-se cu Dumneze­iescul Duh Sfinţii Prooroci, Preacurată, cu glasuri sfinţite te-au vestit mai înainte, Fecioară Maică; din care S-a Întrupat Dumnezeu Cuvântul, mai pre­sus de fire şi de cuvânt, pentru mila cea nemăsurată.\n\nCântarea a 6-a\n\nIrmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scârbele mele, că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad; şi ca Iona mă rog: Dumnezeule scoate-mă din stricăciune.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nAflându-te pe tine cei din întunericul rătăcirii, lu­minător care povăţuieşti drept către căile vieţii, purtătorule de Dumnezeu, au părăsit întune­ricul necunoştinţei, făcându-se luminoşi prin Dumnezeiasca credinţă, Sfinte Părinte Avramie.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu privegherea înduplecând pe Dumnezeu şi trimiţând luminare de mântuire celor cu­prinşi de noaptea nebuniei idoleşti, gânditorule de Dumnezeu, i-ai arătat pe toţi fii ai Lu­minii şi Zilei cu harul.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nCu linişte săvârşindu-ţi via­ţa, ai trecut furtunile cele din viaţă, cu nădejdea cea către Dumnezeu, fericite şi ai apucat la Limanurile cele Line ale Împărăţiei Cerurilor şi ale Dum­nezeieştii Luminări, Sfinte Preacuvioase Avramie.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nPe mine cel ce sunt îngreuiat de somnul lenevirii, ridică-mă cu mijlocirea ta, Maica lui Dumnezeu şi nu mă lăsa a dormi spre moarte cu păcat, Fecioară; că pe tine te ştiu Folositoare şi Îndreptătoare vieţii mele.\n\nIrmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scârbele mele, că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad; şi ca Iona mă rog: Dumnezeule scoate-mă din stricăciune.\n\nCONDAC\n\nGlasul al 3-lea\n\nPodobie: Fecioara astăzi...\n\nÎn trup ca un înger pe pă­mânt te-ai arătat şi pustnicind, ai fost ca un pom răsădit, bine crescând lângă apa înfrânării şi cu curgerile lacrimilor tale spălând întinăciunea. Pentru aceasta te-ai arătat locaş Dum­nezeiesc al Duhului, Sfinte Părinte Avramie.\n\nCântarea a 7-a\n\nIrmos: Ca să dobândeşti Împără­ţia cea de sus şi Mărirea Cea Negrăită, înţelepţeşte ai defăimat mărirea cea trecă­toare şi care se strică, înţelepte; ca unul ce ai fost cuminte şi cu pricepere.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCând a răpit cu vicleşug lupul cel viclean pe mieluşeaua ta, atunci i-ai sfărâmat fălcile, în­ţelepte, iar pe dânsa ca un păs­tor preabun ai adus-o la viaţă.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nPlecându-te Legilor Stăpâ­nului, ai căutat oaia cea rătăcită şi ai aflat-o şi ridicând-o pe umerii tăi, preafericite, ca un păstor ai adus-o la staulul pocăinţei.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nNumai tu ai născut pe Unul din Treime în două firi şi într-un Ipostas, Fecioară; Căruia cân­tăm: Binecuvânat eşti, Doamne Dumnezeule în veci!\n\nCântarea a 8-a\n\nIrmos: Tinerii cei grăitori de Dumnezeu, în cuptor căl­când văpaia cea de foc, au cântat: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎn prăpastia pierzaniei, a îm­pins pe porumbiţa ta cea curată, şarpele cel făcător de rele; dar ai scos-o pe ea, Sfinte Preacuvioase Părinte Avramie, cu minte întreagă, cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Dom­nului, pe Domnul!\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nŞi în viaţă fiind, Părinte Avramie şi după moarte te-ai arătat doctor bolilor, cu harul cel Dumnezeiesc al Duhului, cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!\n\nBinecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.\n\nCu nerăutate şi cu dreptate, cu curăţie şi cu credinţă strălu­cind, părinte, te-ai numărat îm­preună cu îngerii, cuvioase, cân­tând: Binecuvântaţi, toate lu­crurile Domnului, pe Domnul!\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nArătatu-te-ai locaş Preasfânt Râului Celui Viu, din care bând noi, cei omorâţi, moştenim viaţa, cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!\n\nSă lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.\n\nIrmos: Tinerii cei grăitori de Dumnezeu, în cuptor căl­când văpaia cea de foc, au cântat: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!\n\nCântarea a 9-a\n\nIrmos: Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărtu­risim pe tine Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin tine; cu Cetele cele fără de trupuri mărindu-te pe tine.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎnvrednicitu-te-ai a vedea, părinte, purtătorule de Dumnezeu, cele de care de de­mult doreai prin nădejde; ceea ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nFrumos te-ai arătat, strălu­cind cu Dumnezeieştile Raze ale virtuţilor, Sfinte Avramie şi bucurându-te stai înaintea Stăpânului tuturor.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Părinte Avramie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎmpreunatu-te-ai cu cetele tuturor cuvioşilor şi cu ei câş­tigând îndumnezeirea, cuvi­oase, te rogi să ne mântuim noi.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nZi de veselie face bucurându-se Biserica, prăznuind ador­mirea ta cea sfântă, Părinte Avramie şi cinstindu-ţi vieţuirea.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nIubitoare de bine, Fecioară, îmbunătăţeşte sufletul meu cel înrăutăţit de păcate şi mă fă părtaş bunătăţilor cereşti.\n\nIrmos: Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărtu­risim pe tine Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin tine; cu Cetele cele fără de trupuri mărindu-te pe tine.\n\nSEDELNA\n\nGlasul 1\n\nPodobie: Mormântul Tău...\n\nUrmând Sfântului Patriarh Avraam celui de demult, părinte, te-ai îndepărtat de rudeniile cele după trup, plecându-te Dumnezeului nos­tru, Celui Ce te-a chemat, Sfinte Preacuvioase Avra­mie; pentru aceea te-ai nevoit şi ţi-ai arătat sufletul mai lu­minat decât razele soarelui, gânditorule de Dumnezeu, preafericite.\n\nSEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul 1\n\nPodobie: Mormântul Tău...\n\nPe Rugul pe care Moise l-a văzut nears, pe Muntele lui Dumnezeu, pe Norul cel Preasfânt, pe Cortul cel Neîntinat, pe Masa cea Primitoare de Dumnezeu, pe Palatul Împăratului Celui Preaînalt, pe Uşa cea cu totul Lumi­noasă şi Neumblată, pe tine Fecioară te lăudăm.\n\nSEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul 1\n\nPodobie: Mormântul Tău...\n\nCrucea Ta o laud şi Patimilor Tale mă închin şi bunătatea Ta o slăvesc, Fiule; că de bună voie ai răbdat moarte de ocară. Ce adâncime străină şi înfricoşă­toare este aceasta a rânduielii Tale celei negrăite, Mântuito­rule grăia către Tine Maica Ta!