Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Simeon Noul Teolog (1)

Canoane\n\nCanon de rugăciune către Sfântul Cuvios Simeon Noul Teolog (1)\n\nCântarea 1\n\nIrmos: Deschide-voi gura mea...\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nOrgan al Duhului, arătândute preasfinte, și a darului alăută cu multe strune, Simeoane, Preacuvioase, fă-mă și pe mine alăută a darului, ca prin dar să cânt darurile tale.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nMintea cea cu totul luminată a Teologiei s-a arătat: Tunet ceresc astăzi a răsunat, învățăturile cele cu glas de tunet ale înțelepciunii ascultațile toți și luminați-vă.\n\nSlavă...\n\nCine poate a înțelege înălțimea cea cu anevoie de suit a dumnezeieștii tale cunoștințe, preaînțelepte, adâncul cel neajuns, și cu greu de văzut, lățimea împreună și lungimea, căreia te-ai învrednicit cel prea cu chip dumnezeiesc?\n\nȘi acum... a Născătoarei\n\nCeea ce te-ai făcut îmbrăcăminte a Cuvântului lui Dumnezeu, Preacurată, a Împăratului celui ce s-a făcut om, cu haina dumnezeiescului dar, cea de Dumnezeu împodobită, pe care o am pierdut, iarăși îmbracă-mă prin mijlocirea ta.\n\nCântarea a 3-a\n\nIrmosul: Pe ai tăi cântăreţi…\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nBiserică sfințită a lui Dumnezeu ai fost ca un jertfitor curat, mintea ta având-o Sfinte, iar rugăciunea ca pe o jertfă, și ca pe un altar în inima ta cea preadreaptă.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nPrecum fața lui Moise celui ce a fost împreună cu Dumnezeu s-a proslăvit, așa Părinte și fața ta, petrecând întru cele neumblate, cu dumnezeiască lumină s-a proslăvit toată strălucită ca un soare.\n\nSlavă...\n\nScară s-a arătat în vremurile cele mai de pe urmă cartea ta, Părinte Simeoane, care ne suie pe noi de la pământ la cele cerești și trâmbiță sfântă care pe cei adormiți îi deșteaptă.\n\nȘi acum... a Născătoarei\n\nCa o lumină prea mare într-o lume mică te-ai arătat, Fecioară, a Celui care le-a zidit pe toate din cele ce nu sunt, dând viață lumii, căci Cel neîncăput de lume S-a făcut cu totul încăput întru tine.\n\nSedealna\n\nGlasul al 4-lea\n\nPildă și podoabă a monahilor, călăuză a asceților, dascăl al celor căsătoriți și desfătare a tuturor te-ai arătat, preasfințite Simeoane, Teologule; de aceea și acum roagă cu îndrăzneală pe Făcătorul pentru noi, care cu credință și cu dragoste cinstim pururea pomenirea ta, cuvioase.\n\nSlavă...\n\nUnul și adevărat dintre cei purtători de Dumnezeu te-ai făcut, unul și al treilea dintre teologi ai fost, și unul și mare dintre cuvioși te-ai făcut, Simeoane, de Dumnezeu înțelepțite, prin smerenie, prin iubire desăvârșită, prin toată curăția, precum și prin tot felul de virtuți, prin care te-ai înălțat spre Domnul, cuvioase.\n\nȘi acum...\n\nNu vom tăcea pururea, Născătoare de Dumnezeu, a grăi minunile tale, noi nevrednicii; căci de n-ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea primejdii? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, căci pururea îi scapi pe robii tăi din tot felul de primejdii.\n\nCântarea a 4-a\n\nIrmosul: Sfatul cel neurmat…\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nLegilor Stăpânului supunându-te, înțelepte, poruncile toate le-ai împlinit, întru care ai și aflat ascuns pe Hristos, Cel ce pe acestea le-a poruncit și cu darul Lui te-ai îmbogățit.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nLimba cea îmbelșugată, cu meșteșuguri și măiestrii ritoricești nu poate să laude darurile tale, pe care mai presus de fire le-ai luat, Părinte Simeoane, cel asemenea lui Dumnezeu.\n\nSlavă...\n\nAflat-ai lucrul cel de demult și acum cu greu de aflat, Simeoane, de Dumnezeu proslăvite, adică a se îndumnezei și a se răpi mintea ta de pe pământ la cele cerești, o, auzire străină.\n\nȘi acum... a Născătoarei\n\nGraiurilor tale, Preacurată, urmând toate neamurile, te fericim, ca pe ceea ce ai născut pe fericitul Dumnezeu, Cel ce a arătat fericiți pe sfinți și pe muritori cu Dumnezeiescul Dar.\n\nCântarea a 5-a\n\nIrmosul: Spăimântatu-s-au toate...\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nAprins de iubire ai pus pe foc inima ta, ieșind cu totul din tine însuți și amestecându-te numai cu Dumnezeu întreg, Cel iubit de tine, ca unul care te-ai făcut un duh cu Acela, preasfințite.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nIată acum a răsărit lumina dumnezeiescului dar. Iată hrana cea dumnezeiască a manei celei de viață izvorâtoare tuturor înainte o pune, Simeon, dumnezeiescul Părinte. Veniți, desfătați-vă, cei ce viață poftiți!\n\nSlavă...\n\nDecât ritorii mai grăitor te-ai arătat prin Duhul, pe cuvintele cele pentru Dumnezeu și pentru cele dumnezeiești și scrierile prea cu dumnezeiască cuviință tu le-ai teologhisit nouă, de unde și Nou Teolog te-ai numit, cel ce ești din lucrare numit.\n\nȘi acum... a Născătoarei\n\nO, Maică, cu totul luminată a Luminii celei dintâi, luminează sufletul meu cel întunecat cu lumina ta ca să văd iarăși pe Lumina cea dintâi, care din tine ne-a luminat nouă, și pe tine, ceea ce ne-ai luminat, că aceasta-i osebirea luminii.\n\nCântarea a 6-a\n\nIrmosul: Înţelepţii lui Dumnezeu…\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nPe râul cel pururea curgător, care izvorăște din Edenul cel gândit cu mintea harului dumnezeiesc, veniți să-l cinstim cu cântări și să gustăm din curgerile sale purtătoare de viață.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nDascălul pocăinței, propovăduitorul luminării darului, preasfințitul Simeon, acum se fericește, ca cel ce a viețuit în lume viață întocmai cu îngerii.\n\nSlavă...\n\nBiruind cu tăria Duhului și cu ostenelile înfrânării și cu lacrimile, Simeoane, cuvioase, patimile sufletului și ale trupului, la desăvârșirea nepătimirii ai alergat.\n\nȘi acum... a Născătoarei\n\nPe Dumnezeu fără de sămânță L-ai zămislit, Fecioară, și fără de osteneală Lai purtat în pântecele tău și fără de stricăciune pe acesta L-ai născut.\n\nCondac, glasul al 3-lea\n\nPodobie:Fecioara astăzi...\n\nCu lumina cea cu trei sori strălucindu-te de Dumnezeu înțelepțite, te-ai făcut Teolog al Treimii celei preadumnezeiești, de sus cu înțelepciunea cuvintelor îmbogățindu-te, ai izvorât dumnezeiești curgeri ale dumnezeieștii înțelepciuni, dintru care bând noi strigăm: Bucură-te, de trei ori fericite Simeoane, de Dumnezeu înțelepțite.\n\nIcos\n\nPreasfântul Duh, care mai înainte pe pescari și pe cărturari i-a înțelepțit și ritori - de Dumnezeu grăitori - pe dânșii i-a arătat, Acesta și în vremurile cele mai de pe urmă sălășluindu-se în curat sufletul tău, Simeoane Preasfințite, ritor al ritorilor, și decât cei cuvântători, preacuvântătorule, și teolog preaînțelept, pe tine cel învățat și înțelept te-a lucrat, bine scriind și minunat alcătuind dogmele Teologiei celei mai presus de fire, și tainele dumnezeieștii lumini, și lucrurile cele de multe feluri care cu taină se lucrează în suflet ale dumnezeiescului dar al Sfântului Duh. De a căror citire și noi îndulcindu-ne, te fericim pe tine, vrednicule de fericire, Părinte, ca pe un om mai presus de fire și ceresc. Și praznicul tău sfânt cu dragoste săvârșindu-l cu un glas strigăm ție: Bucură-te, de trei ori fericite Simeoane, de Dumnezeu învățate.\n\nCântarea a 7-a\n\nIrmosul: N-au slujit făpturii…\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nVărsatu-s-a de sus dar bogat în buzele tale, o, sfințite Simeoane, și darul inimii s-a dat ție ca nisipul mării, de la Cel ce te-a înțelepțit pe tine, ca oarecând lui Solomon.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nSoarele cel cu multă lumină și cu totul de aur al darului, și luminătorul cel strălucit al Bisericii lui Hristos, care întrece toată cinstita tărie și cu strălucirile trezvirii o luminează, Simeon, să se laude.\n\nSlavă...\n\nPreacuvântăreț și întru cuvinte de Dumnezeu învățat, și de Duh purtător și plin, și teolog al lui Hristos tu te-ai arătat marginilor, Simeoane, Cuvioase, al doilea rezematule pe piept și ca Grigorie Teologul, cel cu foc insuflat.\n\nȘi acum... a Născătoarei\n\nScaunul cel în chipul focului și preaminunat al lui Hristos, Împăratul a toate, cerul cel înalt, de toată pofta care mă batjocorește și de împătimirea cea de jos râvnitoare, slobozește-mă, pururea Fecioară.\n\nCântarea a 8-a\n\nIrmosul: Pe tinerii cei bine credincioşi…\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nRai gândit te-ai făcut preafericite, în Eden de Dumnezeu răsădit, având pe Hristos odrăslind în mijlocul tău ca un pom al vieții, Cuvioase, înflorind rod dulce, și împrejur copaci ce înfrunzesc, prin roade și prin frunze toate faptele bune.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nAsemenea ai fost neguțătorului despre care a zis Hristos, Simeoane, Cuvioase, că tu acelea care ai avut pe toate le-ai vândut și pe mărgăritarul cel scump l-ai cumpărat, pe care l-ai și ascuns în mijlocul inimii tale, și negrăit pentru acesta te-ai bucurat.\n\nBinecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul\n\nCer nou, Părinte, te-ai făcut, pe Domnul ca pe un soare prea mare, luminos preastrălucit cu raze de aur avându-l întru cele dinlăuntru ale tale și ca pe o lună prealuminoasă, ca niște argint strălucind, pe darul Duhului câștigându-l, și ca pe niște stele luminoase în cinstitele tale scrieri.\n\nȘi acum... a Născătoarei\n\nCa ceea ce pe Sfântul Sfinților L-ai născut, Care peste sfinți de-a pururea se odihnește, și ca ceea ce singură ai oprit toată lupta cea împotriva vrăjmașilor celor nevăzuți, Preacurată, pe mintea ta păzind-o, mai înaltă decât cugetele cele necuviincioase, de toți după dreptate Preasfântă te numești.\n\nCântarea a 9-a\n\nIrmosul: Tot neamul pământesc…\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nAcum te bucuri cu bucuria cea cu adevărat nemărginită și negrăită, Simeoane, de trei ori fericite, unde este locul cel vesel al bucuriei că, plângând aici vremelnic, întru cele cerești te mângâi și te veselești veșnic cu veselia cea veșnică și fericită.\n\nStih: Sfinte Cuvioase Simeon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!\n\nAcum vezi pe preadulcele Iisus în față, pe Care mai înainte a-L vedea te-ai învrednicit însă ca printr-o oglindă și umbră. Deci desfătează-te, Sfinte, saltă și dănțuiește, îndulcindu-te acum de Cel dorit de tine și pe noi, care te cinstim pe tine, pomenește-ne.\n\nSlavă...\n\nPrimește cântarea aceasta, pe care o aducem ție, Simeoane, Cuvioase, ca un dar prea mic pentru datoria cea multă pe care o avem către tine, și răsplătire cerem să ni se dăruiască darul Sfântului Duh, și nouă cu rugăciunile tale, pe care prin multe răutăți l-am pierdut.\n\nȘi acum... a Născătoarei\n\nHotar între zidire și Ziditor fără de mijlocire te-ai făcut, Curată. Pentru aceea și plinirea tuturor darurilor ai primit, ceea ce ești cu totul fără prihană și le împarți tuturor oamenilor și îngerilor. Drept aceea de acestea împărtășeștene și pe noi, netrebnicii robii tăi, o, Stăpână.