Canoane\n\nCanon de rugăciune către Sfântul Ierarh Cosma, Episcopul Maiumei\n\nTroparul Sfântului Ierarh Cosma, Episcopul Maiumei\n\nGlasul al 8-lea\n\nÎndreptătorule al Ortodoxiei, învăţătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu şi al curăţiei şi luminătorule al lumii, podoaba călugărilor cea de Dumnezeu insuflată Sfinte Părinte Cosma, înţelepte, cu învăţăturile tale pe toţi i-ai luminat. Alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.\n\nCântarea 1\n\nGlasul al 4-lea\n\nIrmos: Adâncul Mării Roşii, cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de de mult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustie a biruit.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa un Dumnezeiesc, ca un purtător de lumină ai strălucit tuturor, fericite, cu luminile strălucitelor şi preaînţeleptelor tale cuvinte. Din care cere, Sfinte Ierarhe Cosma, ca să se lumineze toţi cu rugăciunile tale.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nFăcutu-te-ai trâmbiţă de Dumnezeu grăitoare a Preasfintei Treimi, Celei Preaîndumnezeite, propo­văduind tuturor cinstitele şi mântuitoarele dogme şi vese­lind sufletele dreptmăritorilor, preacinstite.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nNicicum n-ai dat ochilor tăi somn, fericite, până ce cu ade­vărat ai ajuns luminat, la vâr­ful dorinţelor; de unde, părin­te, ai luat darul adevăratei cugetări.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nFecioară ai rămas şi după naştere; căci ai născut pe Însuşi Făcătorul tuturor şi Dumnezeu; arătându-Se nouă cu Neobiş­nuit şi Străin Chip, Născătoare de Dumnezeu, Maică Fecioară.\n\nCântarea a 3-a\n\nIrmos: Se veseleşte de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Puterea mea, Doamne, Scăparea şi Întărirea.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPe umeri ridicând, înţelepte, Crucea Domnului tău, grăiai: şi eu m-am răstignit lumii; pironindu-ţi trupul cu frica Lui.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa un râu al desfătării, reverşi tuturor cinstitele pâraie, adăpând pururea, cuvioase, minţile şi sufletele celor ce te laudă pe tine.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nHarul lui Dumnezeu um­brind asupra ta, preaînţelepte, te-a arătat nouă alt Dumneze­iesc Gură de Aur, prin cuvinte.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nChiar şi cu adevărat pe tine te cinstim credincioşii, Născă­toare de Dumnezeu; că tu, cea fără de prihană, ai născut pe Dum­nezeu Care S-a făcut Trup.\n\nIrmos: Se veseleşte de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Puterea mea, Doamne, Scăparea şi Întărirea.\n\nCântarea a 4-a\n\nIrmos: Ridicat pe Cruce văzându-Te Biserica pe Tine, Soarele dreptăţii, a stat întru a sa rânduială precum se cuvine, grăind: Slavă puterii Tale, Doamne.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa o trestie ager scriitoare s-a făcut cu adevărat lim­ba ta, preafericite, scriind ca pe o tăbliţă, Cinstitele şi Mântui­toarele Patimi ale Domnului Hristos.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎnălţându-te ca Unicul cu privirile faptelor bune, pom ro­ditor te-ai arătat, dând îndul­cire mântuitoare celor ce cântă: Slavă Puterii Tale, Doamne.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nCu înaltă rostire a cuvintelor tale de Dumnezeu arătătoare, ai lăudat preastrălucit praz­nicele Preacuratei şi ale tuturor sfinţilor, cântând cu bucurie: Slavă Puterii Tale, Doamne!\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCel liber după a Sa Fire a sărăcit asemenea slugii, pentru mulţimea bunătăţii, Maică pu­rurea Fecioară, luând din tine după Ipostas toată firea noastră.\n\nCântarea a 5-a\n\nIrmos: Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina cea Sfântă, Care întorci din întunericul necunoştinţei pe cei ce Te laudă pe Tine cu credinţă.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nRăsărit-ai ca un Luceafăr prealuminat şi străluceşti cu cuvintele inimile credincioşi­lor, apărându-i cu praştia ros­tirilor tale.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa un biruitor întrebuinţând praştia cuvintelor tale, de Dum­nezeu fericite, ai surpat îngâm­fările ereticilor.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nCine, după vrednicie, va putea spune durerile tale, luptele şi sudorile pe care de voie le-ai să­vârşit, afară de trup făcându-le?\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nNici mintea cea îngerească, nici cea omenească, nu poate tâlcui Minunea cea de negrăit şi de neînţeles a naşterii tale, Prea­curată.\n\nCântarea a 6-a\n\nIrmos: Strigat-a mai înainte rugându-se în chit, închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, Proorocul Iona: din stricăciune scoate-mă, Iisuse, Împărate al Puterilor!\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDreptului Abel ai râvnit, aducând arătat pârga cuvintelor tale, Sfinte Părinte Cosma, ca jertfe de dobitoace; punând înainte spre mâncare, glăsuirile cântărilor tale celor bune.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu mucenicia cugetului tău ţi-ai petrecut viaţa şi urmând Dumnezeiescului Avraam, ţi-ai jertfit osârdia ca pe un alt Isaac, cu adevărat preaînţelepte.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nSuişuri de suflet mântuitoare ai pus, ca pe scara ce a văzut-o de demult patriarhul, ridicând pe toţi pe treptele cele frumos aşezate ale dulcilor tale alcă­tuiri, Sfinte Cosma Preafericite.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nNu înceta Fecioară a îndu­pleca pe Fiul tău pentru robii tăi, ca să şteargă rănile greşeli­lor noastre, celor ce drept te mă­rim pe tine, Născătoare de Dum­nezeu, Fecioară Prealăudată.\n\nIrmos: Strigat-a mai înainte rugându-se în chit, închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, Proorocul Iona: din stricăciune scoate-mă, Iisuse, Împărate al Puterilor!\n\nCONDAC\n\nGlasul al 8-lea\n\nPodobie: Apărătoare Doamnă...\n\nÎmpodobit fiind cu fapte bune, Sfinte Ierarhe Cosma, de Dumnezeu insuflate, Bisericii lui Hristos ai fost înfrumuseţare, cu cântări împodobind-o, fericite. Roagă-te dar către Domnul, ca să ne izbăvim noi de toate cursele luptătorului, cei ce-ţi cântăm ţie: bucură-te, părinte, de trei ori fericite.\n\nCântarea a 7-a\n\nIrmos: Cel Ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe haldei, care fără drep­tate vânau pe cei drepţi; Prealăudate Doamne, Binecuvân­tat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPeste muntele faptelor bune suindu-te, părinte, ca Moise ai luat Legea lui Dum­nezeu şi pe cei amăgiţi cu lesnire i-ai tras, cântând, vrednicule de laudă: Dumnezeul pă­rinţilor, bine eşti cuvântat!\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCumplita boală a eresurilor ai oprit-o cu doctoria cuvintelor dogmelor tale, cântând Zidito­rului cântare de biruinţă: Prealăudate, Doamne, Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat!\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nIzvor de Dumnezeu curgător s-a arătat limba ta, părinte, su­fletelor celor învăpăiate prin patimi; care, bătând, cântă: Prealăudate, Doamne, Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat!\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nMărimu-te pe tine ca pe un Chivot şi Cort şi Pat al Cuvântu­lui, Grădină care ai înflorit pe Hristos, Veselitoare Mireasmă; Căruia cântăm: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţi­lor, bine eşti cuvântat!\n\nCântarea a 8-a\n\nIrmos: Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul!\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCurăţindu-ţi-se sufletul, preafericite, te-ai arătat locaş al Duhului; şi de lumină umplându-te, ai luminat pe toţi să cânte după vrednicie: Binecuvântaţi, toate lucrurile Dom­nului, pe Domnul!\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu laudele neputând a te în­cununa, cuvioase, către nevoinţele tale privind, har cerem de sus să se dăruiască nouă, celor ce dorim a lăuda acum însemnata ta pomenire, preafericite.\n\nBinecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.\n\nAcum petreci împreună cu cei de sus, bucurându-te împreu­nă cu Cetele sfinţilor, preaferi­cite, ale căror strălucite lupte şi nevoinţe le lăudai cu dorinţă, cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCurăţire de greşeli dăruieşte-mi mie şi îndepărtare de rău­tăţi, Preacurată, cu rugăciunile tale cele de Maică, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară Binecu­vântată, Ceea ce eşti adevărata Întărire a credincioşilor.\n\nSă lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.\n\nIrmos: Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul!\n\nCântarea a 9-a\n\nIrmos: Eva, prin boala neascul­tării, blestem a adus; iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, ai înflorit lumii Binecuvântarea. Pentru aceasta, toţi te mărim.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nIată, acum a strălucit nouă pomenire veselitoare, Dum­nezeiască şi preabună, care ne veseleşte după vrednicie, a mi­nunatului şi de Dumnezeu cu­getătorului, Sfântului Ierarh Cosma, a Dumneze­iescului cântător şi de trei ori fericitului pe care după vredni­cie să îl lăudăm.\n\nStih: Sfinte Părinte Cosma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDarul tămăduirilor luând, preafericite, prin Împărtăşirea Duhului Sfânt, dezleagă întu­nericul sufletului meu, alungă departe norii patimilor şi îndreptează-mă să călătoresc drept pe cărările cereşti, vrednicule de minune.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nUrmând legilor tale, fericite, am ales a lăuda mutarea ta că­tre cele de sus, nădăjduind a lua adevărate răsplătiri, de la tine, vrednicule de laudă; cel ce rogi pe Dătătorul de cununi.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nÎntăreşte cu Puterea ta nepu­tinţa sufletului nostru, Maică a lui Dumnezeu. Dezleagă, Prea­sfântă, greutatea ce se pune asupra robilor tăi; Ceea ce ai Răsărit lumii netâlcuit pe Soarele dreptăţii.\n\nIrmos: Eva, prin boala neascul­tării, blestem a adus; iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, ai înflorit lumii Binecuvântarea. Pentru aceasta, toţi te mărim.\n\nSEDELNA\n\nGlasul 1\n\nPodobie: Mormântul Tău...\n\nIată, a venit vioara cinstitei şi Preasfîntei Treimi, Ierarhul Cosma Sfin­ţitul, cântând cântarea cea în­treit sfântă. Deci împreună cu dânsul să grăim: Părinte, Fiule şi Dumnezeiescule Duh, împacă lumea Ta şi zdrobeşte degrab pe satana sub picioarele noastre.\n\nSEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul 1\n\nPodobie: Mormântul Tău...\n\nLuminează, Ceea ce eşti Bună, cu lumina ta, sufletul meu cel întunecat, Preacurată şi-mi strică împietrirea şi mă învaţă să fac voia Fiului tău; ca să aflu ier­tare de greşelile mele cele mul­te, Preacurată şi să mă izbă­vesc de focul cel nestins, cu ru­găciunile tale.\n\nSEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul 1\n\nPodobie: Mormântul Tău...\n\nVăzându-Te, Hristoase, Maica Ta cea cu totul fără prihană mort pe Cruce, striga: Fiul meu, Cel împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul, ce este aceas­tă nespusă iconomie a Ta? Prin care ai mântuit zidirea Preacu­ratelor Tale mâini, Îndurate.