Canoane\n\nCanon de rugăciune către Sfântul Proroc Sofonie\n\nTroparul Sfântului Proroc Sofonie\n\nGlasul al 2-lea\n\nA prorocului Tău, Doamne, Sofonie pomenire prăznuind, printr-însul Te rugăm, mântuieşte sufletele noastre.\n\nCântarea 1\n\nGlasul al 6-lea\n\nIrmos: Ca pe uscat umblând Israel cu picioarele prin adânc, pe prigonitorul Faraon văzându-l înecat, a strigat: să cântăm lui Dumnezeu cântare de biruinţă.\n\nStih: Sfinte Prorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPe tine te rugăm, prorocule, cel ce stai înaintea Scaunului lui Dumnezeu, să mijloceşti cu stă­ruinţă, să se dăruiască lumi­nare nouă, celor ce lăudăm, cu credinţă, cinstită pomenirea ta.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nArătatu-te-ai organ Dum­nezeiesc încăpător al Luminilor şi al darurilor Dumnezeiescului Duh, Preaînţelepte Sofonie. Pentru aceasta credincioşii, bucurându-ne, pe tine te fericim.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nSoarele Cel Ce a Strălucit din Sfânt pântecele tău, Stăpână, luminează cu raze strălucitoare tot pământul. Prin care luminându-ne, pe tine te cinstim, Maica lui Dumnezeu.\n\nCântarea a 3-a\n\nIrmos: Nu este sfânt precum Tu, Doamne, Dumnezeul meu, Care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.\n\nStih: Sfinte Prorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCel Ce toate le vede, ca un Dumnezeu, ţi-a arătat cu Dumnezeiască cuviinţă şi ţi-a descoperit în chip vădit cunoş­tinţa celor viitoare şi chipul ce­lor ce vor să fie, fericite, vrednicule de laudă.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nÎntărindu-ţi mintea, fericite, cu cucernică îndrăzneală te-ai plecat înaintea Dumnezeiescu­lui Duh şi ai primit de la El Dumnezeieştile îndrumări.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nIată, toate neamurile te feri­cesc cu credinţă pe tine, Ceea ce ai născut cu Trup sub ani, mai presus de fire, pe Cuvântul Cel fără de ani şi iarăşi ai rămas Fecioară.\n\nIrmos: Nu este sfânt precum Tu, Doamne, Dumnezeul meu, Care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.\n\nCântarea a 4-a\n\nIrmos: Hristos este Puterea mea, Dumnezeul şi Domnul, cântă cinstita Biserică plină de cuviinţă Dumnezeiască, strigând din cuget curat, întru Domnul prăznuind.\n\nStih: Sfinte Prorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDomnul tuturor S-a arătat nouă după prorocia ta, feri­cite, chemând pe toţi la cunoş­tinţa Sa şi din robie i-a slobozit.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nLuminat fiind de har, ai prorocit, zicând că toţi cei ce se vor închina şi vor primi cre­dinţa şi Domnului vor sluji, vor fi sub un singur jug.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nMarie Preacurată, risipeşte tulburarea patimilor gândului meu şi viforul ispitelor, Ceea ce ai născut Izvorul Nepătimirii, Maică Fecioară.\n\nCântarea a 5-a\n\nIrmos: Cu Dumnezeiasca Ta Stră­lucire, Bunule, luminează sufletele celor ce aleargă la Tine cu dragoste, ca să Te vadă pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, Cel Ce chemi pe toţi din negura greşelilor.\n\nStih: Sfinte Prorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎntoarce-mă de la nedreptate şi din robia patimilor, fericite, la fapta cea bună cu rugăciu­nile tale, Mărite Prorocule Sofonie şi mă îndreptează cu fapta către lumina dreptei cin­stiri de Dumnezeu.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nLuminându-ţi sufletul cu strălucirile faptelor bune, l-ai făcut vrednic de făcliile Dum­nezeiescului Duh; din Care te-ai şi îmbogăţit cu harul prorociei.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nGrăirile proroceşti arată prin semn naşterea ta, Preacu­rată, ale căror împliniri văzându-le noi acum, pe tine te ves­tim cu adevărat Născătoare de Dumnezeu.\n\nCântarea a 6-a\n\nIrmos: Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig Ţie: scoate din stricăciune viaţa mea, Mult Milostive.\n\nStih: Sfinte Prorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPrimind, mărite, ca o oglindă curată Razele Du­hului, ai răspândit în lume sclipirile Dumnezeieştii proro­ciri, arătând cele viitoare ca pe nişte lucruri de faţă.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nBucură-te Sioane şi te vese­leşte, văzând cât de Mare este Împăratul Care a venit la tine şi lumea a luminat cu Străluci­rile Dumnezeirii Sale şi a biruit înşelăciunea demonilor.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nUnindu-se cu Trupul în pân­tecele tău, Cel Unul-Născut din Tatăl, Unul din amândouă a ieşit, fără de stricăciune, pă­zind fără vătămare Cinstită Fecioria ta, Prealăudată.\n\nIrmos: Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig Ţie: scoate din stricăciune viaţa mea, Mult Milostive.\n\nCONDAC\n\nGlasul al 6-lea\n\nPodobie: Uşa milostivirii...\n\nCurăţindu-ţi mintea de întinăciune, înţelepte, ai făcut-o oglindă Dumnezeiască, primind în ea Razele Dumnezeiescului Duh şi acum ai aflat loc la Izvo­rul Strălucirilor, bucurându-te, Sfinte Prorocule Sofonie.\n\nCântarea a 7-a\n\nIrmos: Dătător de rouă a făcut îngerul cuvioşilor tineri cuptorul; iar pe haldei Porunca lui Dumnezeu arzându-i, pe chinuitor l-a înduplecat a striga: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.\n\nStih: Sfinte Prorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nRăsărit-a lumii ca un soare pomenirea ta, prorocule, lu­minând cu strălucirile tale cele aruncătoare de raze, pe credin­cioşii ce cântă cu un glas: Bine­cuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nMai îmbelşugat decât un nor arătându-te, fericite, ai trimis nouă ploaia cunoştinţei de Dumnezeu, din Izvoarele Cele Mântuitoare; prin care ne lumi­năm a striga: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCuvântul Cel Ce a dat odini­oară fiinţă tuturor, cu Dum­nezeiască voie, voind să cheme iarăşi pe om la Sine, Preacurată, S-a Sălăşluit în pântecele tău. Binecuvântată eşti, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu Trup.\n\nCântarea a 8-a\n\nIrmos: Din văpaie ai izvorât rouă cuvioşilor şi jertfa dreptului ai ars-o cu apă, că pe toate le faci, Hristoase, cu singură voirea; pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii.\n\nStih: Sfinte Prorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDăruindu-te cu totul Atotţiitorului, ai fost povă­ţuit cu purtare de grijă în rân­duielile proniei şi ai învăţat toate neamurile. Pentru aceas­ta te lăudăm, prorocule, de Dumnezeu grăitorule.\n\nBinecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.\n\nCântare de rugăciune adu lui Dumnezeu, pentru cei ce te laudă pe tine, de Dumnezeu fericite şi potoleşte tulburarea ispitelor noastre; ca să te lău­dăm pe tine, prorocule, de Dumnezeu grăitorule.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nPe Dătătorul de viaţă, Dum­nezeu şi Domnul, născându-L, Preacurată, ai oprit furia mor­ţii, cea neoprită, omorând-o. Pentru aceasta pe tine te lăudăm întru toţi vecii.\n\nSă lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.\n\nIrmos: Din văpaie ai izvorât rouă cuvioşilor şi jertfa dreptului ai ars-o cu apă, că pe toate le faci, Hristoase, cu singură voirea; pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii.\n\nCântarea a 9-a\n\nIrmos: Pe Dumnezeu, spre Care nu cutează a căuta Cetele îngereşti, oamenilor nu le este cu putinţă a-L vedea; dar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat. Pe Care slăvindu-L cu Oştile cereşti, pe tine te fericim.\n\nStih: Sfinte Prorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎn pământul celor blânzi te-ai sălăşluit, unde petre­când priveşti strălucirile înge­rilor, Sfinte Sofonie Preaînţelepte, prorocule al lui Dumnezeu, blând făcându-te şi strălucind cu harul. Pentru aceasta, cre­dincioşii, bucurându-ne, pe tine te fericim.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nVăzând în chip luminat îm­plinirea prorociilor tale, prea­fericite, ne minunăm de harul ce ţi s-a dat ţie şi de curăţia cugetului tău şi lăudăm frumuseţea Dumnezeiască a sufle­tului tău.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nDintre cele de demult nimeni nu este ca tine, Maica lui Dum­nezeu, cu totul fără prihană, Ceea ce eşti Plină de har; că numai tu dintre toate ai avut Sfinţenie şi Curăţie Neasemănată. Pentru aceasta ai primit pe Dumnezeu întru tine Întrupat.\n\nIrmos: Pe Dumnezeu, spre Care nu cutează a căuta Cetele îngereşti, oamenilor nu le este cu putinţă a-L vedea; dar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat. Pe Care slăvindu-L cu Oştile cereşti, pe tine te fericim.\n\nSEDELNA\n\nGlasul al 3-lea\n\nPodobie: Pentru mărturisirea...\n\nPrimind Dumnezeiască Stră­lucire de la Domnul, ai pro­rocit lămurit că va să vină Îm­păratul Slavei, răsărind izbă­vire din Sion şi luminând marginile lumii cu lumină pururea vieţuitoare. Pe Acesta roagă-L stăruitor să mântuiască sufle­tele noastre.\n\nSEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul al 3-lea\n\nPodobie: Pentru mărturisirea...\n\nFăcutu-te-ai Cort Dumnezeiesc al Cuvântului, Ceea ce Singură eşti Născătoare de Dumnezeu, Preanevinovată, întrecând pe în­geri cu curăţia. Deci şi pe mine, cel ce m-am întinat mai mult decât toţi cu patimile trupului, curăţeşte-mă, Sfântă, cu Apele cele Dumnezeieşti ale rugăciu­nilor tale, dându-mi mare milă.\n\nSEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul al 3-lea\n\nPodobie: Pentru mărturisirea...\n\nMieluşeaua cea Neîntinată a Cuvântului, Fecioara Maică cea Nestricată, văzând spânzu­rat pe Cruce pe Cel Ce a odrăslit dintr-însa fără durere, ca o Maică, plângând, a strigat: vai mie, Fiul meu! Cum pătimeşti, vrând să izbăveşti pe oameni din necinstea patimilor?