Canoane\n\nCanon de rugăciune către Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia (1)\n\nTroparul Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia\n\nGlasul 1\n\nPentru durerile pe care sfinţii le-au pătimit pentru Tine, Mi­lostiv fii, Doamne şi te rugăm vindecă toate durerile noastre, Iubitorule de oameni.\n\nTroparul Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia\n\nGlasul 1\n\nPurtătorilor de chinuri, cin­stiţi patruzeci de ostaşi ai lui Hristos, prin foc şi prin apă aţi trecut şi v-aţi arătat împreună locuitori cu îngerii. Cu care rugaţi-vă lui Hristos, pentru cei ce vă laudă pe voi cu credinţă. Slavă Celui Ce v-a dat vouă tă­rie; Slavă Celui Ce v-a încunu­nat pe voi; Slavă Celui Ce a dă­ruit prin voi tuturor tămăduiri!\n\nCântarea 1\n\nglasul al 2-lea\n\nIrmosul\n\nVeniţi, popoarelor, să cân­tăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui Ce a despărţit marea şi a povăţuit pe poporul pe care l-a scos din robia egiptenilor, că S-a preaslăvit.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCeata cea de Dumnezeu în­cununată a mucenicilor lui Hristos o laud în cântări de Dumnezeu insuflate, pomenirea cea de peste an a celor patru­zeci prăznuind luminat, că prin ea S-a preaslăvit Hristos.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nToată numirea cea de pe pământ lepădând, cei patruzeci de mucenici au ales numirea cea după numele lui Hristos, prin Care întru cele de sus acum vieţuiesc.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCei ce întru Hristos trupul şi lumea aţi urât, v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, odată cu hai­na cea trecătoare şi v-aţi îm­brăcat în haina nestricăciunii.\n\nStih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.\n\nCine va putea să spună, după vrednicie, zămislirea ta cea mai presus de cuvânt? Că ai născut pe Dumnezeu cu Trup, Prea­sfântă, pe Mântuitorul nostru al tuturor, Care s-a arătat nouă.\n\nCântarea a 3-a\n\nIrmosul\n\nÎntăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul şi frica Ta sădeşte-o în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nNeţinând socoteală nici de oaste, nici de viaţă, nici de fru­museţea trupurilor şi nici de bogăţie, cei patruzeci, în chip strălucit, în locul tuturor pe Hristos au ales.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu pietre, fără de milă, cei patruzeci fiind loviţi, din po­runca tiranului, loviturile se întorceau, cu ajutorul Duhului, împotriva celor ce porunciseră ca ei să fie loviţi.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPrin buzele tiranilor, şarpele grăia hule împotriva Ta, Ziditorule. Dar gura lui cea împo­triva lui Dumnezeu grăitoare a fost sfărâmată de pietrele cele aruncate asupra mucenicilor.\n\nStih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.\n\nCădelniţă de aur a Cărbunelui Celui Dumnezeiesc făcându-te tu, cea Nenuntită, Ceea ce Singură eşti Fecioară după naştere, umple de bun miros inima mea cea plină acum de întinăciune.\n\nCântarea a 4-a\n\nIrmosul\n\nAuzit-am, Doamne, glasul iconomiei Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule Iubitorule de oameni.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDarul cel pricinuitor de pa­gubă punându-ni-l înainte, vă arătaţi cu mintea deşartă, nele­giuiţilor, ziceau pătimitorii.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nSăbii ascuţite, fiare, foc şi Cruce puneau înaintea sfinţilor prigonitorii lui Hristos.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎnfricoşător este nouă focul gheenei, ziceau pătimitorii, iar de cel de acum, care este rob ca şi noi, nu ne temem.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nStrălucind, preamăriţilor, de Lumina cea înţelegătoare a lui Hristos, către Raza Cea Dumnezeiască m-aţi povăţuit.\n\nStih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.\n\nCu umilinţă te rugăm, Prea­curată, Ceea ce ai zămislit pe Dumnezeu fără de sămânţă, ca să te rogi pururea pentru robii tăi.\n\nCântarea a 5-a\n\nIrmosul\n\nDătătorule de lumină şi Făcătorule al veacurilor, Doamne, întru lumina Poruncilor Tale povăţuieşte-ne pe noi, că, afară de Tine, pe alt dumnezeu nu cunoaştem.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDe turbarea cea nebună a prigonitorilor fiind osândiţi mucenicii să petreacă toată noaptea afară în ger, au cântat lui Dumnezeu cântare de mul­ţumire.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCei patruzeci de mucenici ai lui Hristos, veselindu-se, au răbdat îngheţul cel plin de du­rere, stând în lac, întăriţi fiind de nădejdea Dumnezeieştilor cununi.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDe râs s-a făcut, înaintea ce­lor patruzeci de mucenici ai lui Hristos, şarpele cel ce se încui­base mai înainte în ape, înecându-se, căci i s-a smuls tăria cea lucrătoare de pierzare.\n\nStih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.\n\nŢie, Celei ce ai născut pe Hristos, Ziditorul tuturor îţi strigăm: Bucură-te, Curată! Bucură-te, Ceea ce ai răsărit nouă Lumina! Bucură-te, Ceea ce ai încăput pe Dumnezeu Cel Neîncăput.\n\nCântarea a 6-a\n\nIrmosul\n\nDe adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel necurmat: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă!\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nBucurându-se, începătorul răutăţii, diavolul, a voit să smulgă pe cel ce căzuse dintre cei patruzeci, ca şi pe Iuda ti­călosul dintre cei doisprezece, ca şi din Eden pe om.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nFără de ruşine fiind tiranul, în zadar se întărâta; că, precum odinioară a fost ruşinat de che­marea tâlharului şi a lui Matia, tot aşa şi acum de a celuia ce pă­zea baia.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDeşert la minte şi vrednic de plângere este acela care a greşit cu privire la amândouă vieţile, căci de cea de aici este lipsit, topindu-se în foc şi în cea de din­colo merge în focul cel nestins.\n\nStih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.\n\nNeispitită de bărbat ai năs­cut, Fecioară şi Fecioară ai ră­mas în veci, arătând adevăra­tele mărturii ale Dumnezeirii Fiului şi Dumnezeului tău.\n\nCONDAC\n\nGlasul al 6-lea\n\nPodobie: Plinind rânduiala...\n\nToată oştirea lumii pără­sind-o, de Stăpânul Cel din ce­ruri v-aţi lipit, purtătorilor de biruinţă ai Domnului, sfinţilor patruzeci de mucenici. Că, prin foc şi prin apă trecând, fericiţilor, după vrednicie aţi primit mărire din ceruri şi mulţime de cununi.\n\nCântarea a 7-a\n\nIrmosul\n\nCei trei tineri ai Tăi au căl­cat porunca cea potrivnică lui Dumnezeu, de a se închina chipului de aur din câmpul Deiera şi aruncaţi fiind în mijlocul focului, răcorindu-se, au cântat: Binecuvân­tat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎnspăimântatu-s-a străjerul, văzând cununile celor patruzeci şi neţinând seamă de iu­birea acestei vieţi, s-a întrari­pat de dragostea Slavei Tale, Celei ce S-a arătat şi împreună cu mucenicii, a cântat: Binecu­vântat eşti, Dumnezeul părin­ţilor noştri!\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCătre baia cea stricătoare de suflet alergând, iubitorul aces­tei vieţi a murit; iar iubitorul de Hristos, folosindu-se prea bine de cele văzute, ca dintr-o baie de nestricăciune, împreu­nă cu mucenicii a strigat: Bine­cuvântat eşti, Dumnezeul pă­rinţilor noştri!\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nFoc înţelegător aprinzându-se în cugetele celor patruzeci, ne­bunia cea plină de vicleşug a nelegiuiţilor a ars-o, topind-o întocmai ca pe ceară. Iar Ţie, Hristoase, au cântat: Binecu­vântat eşti, Dumnezeul părin­ţilor noştri!\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCât de luminată şi cât de bi­nefăcătoare este Puterea Crucii Tale, Hristoase, care prin cele potrivnice a împletit cununi ce­lor patruzeci de mucenici! Căci, trecând prin apă şi prin foc, întru nestricăciune strigă: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!\n\nStih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.\n\nMoise mai înainte te-a văzut pe tine Rug arzând cu foc în Muntele Sinai, Preacurată, Ceea ce ai purtat fără de ardere Raza Cea de Neatins a Fiinţei Celei Negrăite, Care s-a unit cu firea trupului, una din cele două Ipostasuri dintru Ea.\n\nCântarea a 8-a\n\nIrmosul\n\nPe Dumnezeu, Care S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii evrei şi văpaia întru răcoreală a prefăcut-o, ca pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nNebuneşte întărâtând vrăj­maşul toată făptura asupra pă­rtinitorilor, de toate a fost ruşi­nat. Căci cei patruzeci neînce­tat strigă: lăudaţi şi preaînăl­ţaţi pe Hristos întru toţi vecii!\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nFără de milă zdrobindu-vi-se mădularele trupurilor voastre pentru Hristos şi Dumnezeiască jertfă aducându-vă lui Dum­nezeu, vă bucuraţi împreună cu Cetele îngerilor, mucenicilor, lăudând pe Hristos întru toţi vecii.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu cugetul plin de tărie, luând pe umerii săi pe cel ce l-a născut, iubitoarea de Dumnezeu mamă îl aduce pe mucenic rod al dreptei credinţe împreună cu mucenicii, jertfei lui Avraam urmând.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nBine îndreptează-ţi calea, o, fiul meu, către viaţa cea fără de sfârşit, striga mama cea iubi­toare de Dumnezeu fiului celui iubitor de Hristos; că nu pot răbda să te arăţi tu Singur mai pe urmă înaintea lui Dumnezeu, Cel Care a hotărât lupta ta.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎnţelegând, cu dreaptă cre­dinţă, Firea Cea în Trei Sori Cea Una, Lumina Cea în Trei Ipostasuri Una şi Nedespărţită, lăudaţi lucruri pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!\n\nStih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.\n\nCaută spre rugăciunea noas­tră, a robilor tăi, Preabună Născătoare de Dumnezeu şi po­toleşte, degrab, Stăpână, năvă­lirea cea asupra noastră a celor rele şi valurile ispitelor, ca să te cin­stim pe tine, Preabinecuvântată.\n\nCântarea a 9-a\n\nIrmosul\n\nPe Dumnezeu Cuvântul Cel din Dumnezeu, Care cu negrăită înţelepciune a venit ca să înnoiască pe Adam, cel rău căzut din pricina mâncării întru stricăciune, din Sfânta Fecioară în chip de negrăit Întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând întru laude Îl slăvim.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPentru Hristos fiind dezbră­caţi şi cu pietre loviţi, aţi răb­dat frigul aerului şi îngeţul apei şi zdrobirea mădularelor; şi fiind arşi cu foc, în apele râului aţi strălucit ca nişte făclii lumi­noase, mucenicilor, patruzeci la număr.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nToiag al Dumnezeieştii Puteri Crucea dobândind, cei patru­zeci de pătimitori au strigat lui Hristos: Stăpâne, să fim încu­nunaţi de mâna Ta cea puter­nică şi biruitoare, ca toţi, cu cântări, pe Tine neîncetat să Te slăvim.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCât de dureroasă a fost în­gheţarea şi cât de cumplit cu totul a fost frigul pe care l-aţi suferit, dar cât de dulce este Raiul! Că sânurile Patriarhului Avraam vă încălzesc pe voi, în corturile veşnice, mucenicilor, patruzeci la număr.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nBiruind prin pătimirile voas­tre şi stând în faţa Preasfintei Treimi Celei în Trei Ipostasuri, pătimitorilor, rugaţi-vă acum să se dăruiască pace lumii, iar binecredincioşilor creştini biruinţă şi mân­tuire, mucenicilor, patruzeci la număr.\n\nStih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.\n\nBucură-te, Izvorul Nestricăciunii! Bucură-te, Nor Uşor! Bucură-te, Raiul lui Dumnezeu cel Plin de desfătare! Bucură-te, Izvorul tămăduirilor sufle­teşti! Bucură-te, Muntele Sfânt, pe care l-a văzut Daniel! Bu­cură-te, Maică-Fecioară! Bucu­ră-te, Împărăteasa tuturor!\n\nSEDELNA\n\nGlasul al 8-lea\n\nPodobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...\n\nMuceniceşte luptându-vă voi ca nişte ostaşi ai lui Hristos şi vitejeşte biruind pe vrăjmaşul, prin fapte aţi împlinit cuvintele proorocului: că, prin foc şi prin apă, vitejeşte aţi trecut, odihnă aflând şi viaţa cea veşnică. Pentru aceasta şi cununi din cer luând, fericiţilor, vă bucuraţi laolaltă cu Cetele celor fără de trup. Purtătorilor de biruinţă prealăudaţi, rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de păcate celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea voastră.\n\nSEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul al 8-lea\n\nPodobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...\n\nGândesc la judecată şi mă tem, de cercetarea cea înfrico­şătoare mă cutremur, de hotă­rârea Judecătorului mă înspăimântez şi mă îngrozesc de pe­deapsă, de durerea focului, de întunericul iadului, de scrâşnirea dinţilor şi de viermele cel neadormit. Vai mie! Ce voi face când se vor aşeza Scaunele şi cărţile se vor deschide şi faptele se vor vădi şi cele ascunse se vor da pe faţă? Atunci, Stă­până, Ajutătoare să-mi fii mie şi Ocrotitoare Fierbinte. Că pe tine te am Nădejde, eu, netrebnicul robul tău.