Canoane\n\nCanon de rugăciune către Sfinţii Cuvioşi Mucenici din Sinai şi Rait\n\nTroparul Sfinţilor Cuvioşi Mucenici din Sinai şi Rait\n\nGlasul al 4-lea\n\nDumnezeul părinţilor noştri Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci, pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră.\n\nCântarea 1\n\nGlasul al 4-lea\n\nIrmos: Adâncul Mării Roşii, cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de de mult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustie a biruit.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nFăcându-vă asemenea lumi­nii, prin sihăstrie, prea­fericiţilor, în chip lămurit v-aţi arătat Dumnezeieşti la înfă­ţişare, prin vărsarea sângelui. Pentru aceasta vă veseliţi împreună cu sihaştrii lui Hristos şi cu mucenicii.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎn marea lacrimilor voastre aţi înecat mai întâi, înţelepţilor, pe Faraonul cel înţelegător; iar pe urmă. Cu pâraiele sângiurilor, l-aţi omorât şi l-aţi trimis la piericiune.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDătătorul de lumină, Domnul luminând cu răbdarea nevoinţelor voastre, slujitori ai lui Hristos, aţi făcut luminoasă şi lămurită lupta voastră, strălucind mai mult decât razele soarelui.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nNici strâmtorarea, nici stăru­inţa durerilor, nici desăvârşita depărtare de grijile lumeşti, nevoitorilor, nici năvălirea cea sălbatică a barbarilor nu v-au îndepărtat pe voi de la nădejdea de mai bine.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nDomnul, Care după fire este întru totul Nemărginit, încape întru tine, Stăpână, făcându-Se Om, pentru milostivire, ca să mântuiască pe cei muritori, pentru negrăita Lui iubire de oameni.\n\nCântarea a 3-a\n\nIrmos: Nu întru înţelepciune şi putere şi bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelepciunea Părintelui Cea Ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu cuget smerit slujind lui Dumnezeu, aţi zdrobit semeţia vrăjmaşului, fericiţilor, când aţi fost tăiaţi cu sabia şi omorâţi.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nUitându-vă, înţelepţilor, la veşnicia celor stătătoare, aţi lepădat minciuna celor nestătătoare şi trecătoare. Pentru aceea vă fericim, cuvioşilor mucenici.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nSupunându-vă Legii celei Dumnezeieşti, cu cuget încrezător, aţi omorât dulceţile trupului, prin înfruntare; şi acum nevoindu-vă, aţi ajuns la mărire.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nPreasfântă, Ceea ce ai născut pe Cuvântul Cel Preasfânt, sfinţeşte sufletele şi trupurile noastre, ale celor ce te fericim pe tine, Ceea ce eşti fără de prihană.\n\nIrmos: Nu întru înţelepciune şi putere şi bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelepciunea Părintelui Cea Ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.\n\nCântarea a 4-a\n\nIrmos: Ridicat pe Cruce văzându-Te Biserica pe Tine, Soarele dreptăţii, a stat întru a sa rânduială precum se cuvine, grăind: Slavă puterii Tale, Doamne.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nNebiruiţi fiind de patimile trupului, aţi biruit pe vrăjmaşi şi omorâţi fiind cu sabia, preafericiţilor, v-aţi mutat împreună către Viaţa Cea Cerească, bucurându-vă.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nOmorându-vă de bunăvoie mai înainte de moarte, prin înfrânare, cuvioşilor, aţi primit de bunăvoie să fiţi omorâţi în chip cumplit de săbiile celor fărădelege, încredinţaţi fiind de viaţa cea de dincolo de moarte.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa nişte miei v-aţi hrănit cu înfrânarea şi ca nişte berbeci aleşi aţi fost ucişi de ghiarele lupilor celor vărsători de sânge şi jertfă desăvârşită v-aţi adus, cuvioşilor, lui Hristos Dumnezeu.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nPreoţii şi bătrânii şi tinerii, care locuiau în Rait şi în Muntele Sinai, s-au făcut mucenici, vieţuind în chip cuviincios şi de moarte silnică murind.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nDomnul Cel mai înainte de veci arătându-Se din Fecioară Prunc Tânăr şi făcându-Se Om, înnoieşte omenirea. Să-I cântăm Lui: Slavă Puterii Tale, Doamne.\n\nCântarea a 5-a\n\nIrmos: Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina cea Sfântă, Care întorci din întunericul necunoştinţei pe cei ce Te laudă pe Tine cu credinţă.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nArătatu-v-aţi rai al desfătării, având în mijlocul vostru pom al vieţii, pe Domnul, Care a primit ca pe o jertfă sângele vostru.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPâraiele sângiurilor împreunându-le cu curgerile lacrimilor voastre, purtătorilor de Dumnezeu, aţi înecat într-însele pe şarpele, cel cu multe chipuri.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nBunăvoinţa lui Dumnezeu v-aţi învrednicit a o vedea şi bucurie veşnică aţi luat, fericiţilor, în locul ostenelilor şi suferinţelor voastre.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nNăscut-ai pe Dumnezeu mai presus de cuvânt şi de cuget şi ai rămas după naştere ca şi mai înainte de naştere, Fecioară, Curată, de Dumnezeu Dăruită.\n\nCântarea a 6-a\n\nIrmos: Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Biserica strigă către Tine, Doamne, curăţindu-se de sângele demonilor, cu sângele cel curs, prin milostivire, din coasta Ta.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nRupându-vă din legăturile străduinţelor lumeşti, prin nevoinţe, v-aţi dezlegat de cătuşele trupului prin moartea cea năpraznică şi v-aţi legat de Ziditorul cu dragostea cea nedezlegată.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nArătându-vă ca nişte munţi prin vieţuirea voastră cea înaltă, aţi supus sub picioarele lui Hristos pe cel ce ameninţa că va cuprinde cu puterea munţii şi toată zidirea.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nAdăpaţi fiind cu apele lacrimilor, fericiţilor, rodiţi, ca un pământ bun şi gras, spicul de grâu al muceniciei, care se păstrează în jitniţele cele veşnice ale lui Hristos.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nAdoarme valurile patimilor trupului meu cu rugăciunea ta cea neadormită, Fecioară şi nu mă lăsa să adorm în somnul cel prea greu al păcatului.\n\nIrmos: Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Biserica strigă către Tine, Doamne, curăţindu-se de sângele demonilor, cu sângele cel curs, prin milostivire, din coasta Ta.\n\nCântarea a 7-a\n\nIrmos: Tinerii lui Avraam, oarecând în Babilon, văpaia cuptorului au călcat, cu laude cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nFiind străluciţi cu strălucirile înfrânării şi luminaţi cu sfinţitele lupte, mucenicilor, preamărit v-aţi mutat către Strălucirea Cea Neapusă şi fii ai zilei v-ati făcut.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎnstrăinându-vă de bunăvoie de dulceţile cele din lume, în chip minunat v-aţi unit cu Cel Ce S-a arătat oamenilor în Trup, moştenind bunătăţile cele veşnice şi nepieritoare, cuvioşilor.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nDumnezeiescul Pavel şi Ioan, Teodul şi Nil şi după ei toţi cei ce au murit şi au vieţuit în chip preamărit, pustnici şi lăudaţi mucenici, să fie fericiţi.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nPe tine, Ceea ce ai purtat cu adevărat în pântece Mana vieţii, te-a preînchipuit în chip vădit de demult năstrapa cea purtătoare de mană. Bine eşti Cuvântată tu între femei, Preacurată Stăpână.\n\nCântarea a 8-a\n\nIrmos: Mâinile întinzându-şi Daniil în groapă a încleştat gurile leilor, cele deschise; şi puterea focului au stins, încingându-se cu fapta bună, tinerii cei iubitori de dreapta credinţă, strigând: binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCeata cea măreaţă a cuvioşilor, împodobită cu fapte bune sihăstreşti, arată astăzi pe toţi dănţuitorii Dumnezeieşti, lăudând şi cântând lui Hristos: binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎnjunghiati aţi fost ca nişte miei, tăiaţi în bucăţi de săbiile barbarilor şi v-aţi adus jertfă desăvârşită Cuvântului, Care S-a jertfit şi v-aţi sălăşluit în corturile celor întâi-născuţi, cântând: lăudaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.\n\nBinecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.\n\nGoi fiind de toată dulceaţa, cuvioşilor părinţi, aţi dezbrăcat pe vrăjmaşul cel rău, care a înşelat pe strămoşi; şi ca nişte luptători, primind veşmânt sfinţit, l-aţi îmbrăcat cu ruşine, înţelepţilor.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nIaraşi se deschide prin tine Raiul cel dintâi, de Dumnezeu Dăruită Fecioară şi se duce înăuntru omul cel osândit întâi şi se îndumnezeieşte cu adevărat frământătura oamenilor, celor ce strigă: toate lucrurile pe Domnul lăudaţi-L.\n\nSă lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.\n\nIrmos: Mâinile întinzându-şi Daniil în groapă a încleştat gurile leilor, cele deschise; şi puterea focului au stins, încingându-se cu fapta bună, tinerii cei iubitori de dreapta credinţă, strigând: binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.\n\nCântarea a 9-a\n\nIrmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine, Muntele cel Netăiat, Fecioară, a fost Tăiat, unind laolaltă firile cele deosebite. Pentru aceasta bucurându-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nVeniţi să mărim cu glas mare, prin grăiri sfinţite, pe cuvioşii părinţi, care au vieţuit cu credinţă în Rait şi în Sinai şi în chip cucernic s-au nevoit.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCât sunt de lăudate chinurile voastre cele sihăstreşti, ostenitorilor în lupte; cât de peste măsură de mari sunt luptele prin care aţi biruit pe înşelătorul. Cât de minunată este nevoinţa prin care, după Lege, v-aţi încununat.\n\nStih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nTrupul şi sufletul v-aţi închinat Domnului, după cuviinţă şi sfinţindu-vă cu sudorile înfrânării, aţi uscat cu curgerile sângiurilor marea răutăţii barbarilor.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nPomenirea voastră cea de Dumnezeu luminată, strălucind cu răsăriturile ostenelilor voastre cele pentru Hristos, fericiţilor, luminează cugetele tuturor cu harul Dumnezeiescului Duh, Care lucrează toate.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nSe înspăimântează Heruvimii de Cuvântul Cel Ce şade pe dânşii în chip de negrăit, văzându-L Prunc ţinut în braţele tale cele de Maică, Preacurată Stăpână, Ceea ce eşti mai presus decât toată zidirea.\n\nIrmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine, Muntele cel Netăiat, Fecioară, a fost Tăiat, unind laolaltă firile cele deosebite. Pentru aceasta bucurându-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.\n\nSEDELNA\n\nGlasul al 4-lea\n\nPodobie: Degrab ne întâmpină...\n\nArătându-vă ca nişte străini şi ca nişte trecători prin pustietăţi şi colibe făcându-vă, aţi sihăstrit cu adevărat, cuvioşilor şi împodobindu-vă goliciunea cu îmbrăcămintea faptelor bune, v-aţi asemănat Patimilor lui Hristos. Pentru aceasta aţi şi primit junghiere de la barbari.\n\nSEDELNA Praznicului Botezului Domnului\n\nGlasul al 4-lea\n\nPodobie: Degrab ne întâmpină...\n\nCel Ce Se îmbarcă cu lumina ca şi cu o haină, Se îmbracă acum în apele Iordanului, Hristos, Dumnezeul nostru, pe Care Îl mărturiseşte, de sus, împreună şederea pe Scaun cu Tatăl, iar de jos, Slava Domnului, care a venit peste Dânsul. Acesta este Cel Ce ne luminează şi ne sfinţeşte pe noi.