Canoane\n\nCanon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Marcian şi Martirie\n\nTroparul Sfinţilor Mucenici Marcian şi Martirie\n\nGlasul al 4-lea\n\nMucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.\n\nCântarea 1\n\nGlasul al 4-lea\n\nIrmos: Pe voievozii cei tari, pe cele trei părţi ale sufletului, îneacă-i rogu-mă, Cel Ce Te-ai născut din Fecioară, întru adâncul nepătimirii; pentru că Ţie, ca într-o alăută, prin omorârea trupului, să-Ţi cânt cântare de biruinţă.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu totul luminându-vă cu Lumina Sfintei Treimi întot­deauna, aţi ajuns a fi lumină­tori neînşelaţi, Sfinţilor. Pentru aceasta, cu credinţă săvârşind astăzi prăznuirea voastră cea strălucită, luminat ne veselim.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDorind pătimitorilor, a vedea pe Cuvântul Cel Ce a Strălucit din Fecioară pe pământ, mărturisindu-L pe El de o Fiinţă cu Tatăl, aţi răbdat moarte silnică, cu cuget bine întărit.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nArătându-vă următori şi uce­nici Înţeleptului Apostol Pavel, grăito­rilor de Dumnezeu, aţi propovăduit pe Fiul întocmai de o cinste cu Tatăl. Pentru aceasta, fiind tăiaţi cu sabia, Sfinţilor Mucenici Marcian şi Martirie, aţi sfinţit pământul cu vărsarea sângelui voastru, răbdătorilor de chinuri.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nZămislind pe Fiul lui Dumnezeu Cel fără de început, L-ai În­trupat, Precurată, făcându-Se Om pentru mila cea nespusă. Pentru aceasta închinându-ne Lui, cu dreaptă credinţă te mărim pe tine, Ceea ce eşti Pricina Îndumnezeirii tuturor.\n\nCântarea a 3-a\n\nIrmos: Nu întru înţelepciune şi în putere şi în bogăţie ne lăudăm; ci, întru Tine, Înţelep­ciunea Tatălui Cea Ipostatică, Hristoase; că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nLuminându-vă cu Orto­doxia prin Dumnezeiescul Duh, aţi gonit cu totul întune­ricul lui Arie, făcându-vă măr­turisitori ai Atotţiitorului.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nPunând dogmă a fi Cuvântul întocmai cu Tatăl, v-aţi osândit la moarte, Sfinţilor Mucenici Marcian şi Martirie şi v-aţi mutat către viaţa cea fără de sfârşit.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nUnitu-v-aţi cu îngerii prin Oştirea sfinţită şi v-aţi numărat luminat cu cetele mucenicilor. Pentru aceasta, lăudăm cinstită pomenirea voastră.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nFiind împodobită cu lanţuri de aur, o, Stăpână Împărăteasă, stai acum de-a dreapta Stăpâ­nului şi Dumnezeu, rugându-te pentru noi robii tăi.\n\nIrmos: Nu întru înţelepciune şi în putere şi în bogăţie ne lăudăm; ci, întru Tine, Înţelep­ciunea Tatălui Cea Ipostatică, Hristoase; că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.\n\nCântarea a 4-a\n\nIrmos: Cel Ce şade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Nor Uşor, a venit Iisus Cel mai presus de Dumnezeire, prin Palmă Curată şi a mântuit pe cei ce cântă: Slavă Puterii Tale!\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCu mintea întărită şi cu cu­getul desăvârşit al Ortodoxiei, întărindu-vă mucenici ai Dom­nului, aţi săvârşit lupta mu­ceniciei, făcând să dispară întunericul eresului.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCel ce n-a propovăduit pe Cuvântul de o Fiinţă cu Tatăl, ca un nebun fără de minte s-a su­grumat, mucenicilor cu strune­le ostenelilor voastre şi s-a îne­cat în curgerile sângiurilor voastre cu Dumnezeiescul har.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎntr-armându-vă întru Dom­nul pentru credinţă, sfinţilor şi luptându-vă, v-aţi numărat îm­preună cu Oştile cele cereşti; pentru aceasta vă fericim, fiindu-ne nouă întărire şi luminare.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nSânii Bisericii care izvorăsc laptele Ortodoxiei şi hrănesc pe credincioşi, viteazul Mucenic Marcian şi Sfântul Mucenic Martirie, să fie lăudaţi cu cântări de bucurie.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nUn Sfinţit Prooroc odinioară te-a numit pe tine, Fecioară Preacurată, Munte Dumneze­iesc, Umbrit peste tot cu virtuţi­le; din care S-a arătat Mântui­torul Cuvântul, spre înnoirea şi luminarea sufletelor noastre.\n\nCântarea a 5-a\n\nIrmos: Necredincioşii nu vor ve­dea Slava Ta, Hristoase, iar noi pe Tine, Unul-Născut, Strălucirea Slavei Dumnezeirii Tatălui, de noapte mânecând, te lăudăm, Iubitorule de oameni.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nArătatu-v-aţi următori dog­melor celor preaînţelepte, ale Dumnezeiescului Apostol Pavel, lucrătorului de sfinţenie şi asemănându-vă obiceiurilor lui, mu­cenicilor, aţi pătimit cu tărie şi după Lege v-aţi încununat.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa nişte stele străluciţi la înălţimea cinstitei Biserici, alungând întunericul cel adânc al eresului lui Arie, vitejilor mucenici.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nLepădându-vă, sfinţilor, de frumuseţile vieţii, v-aţi apro­piat de Hristos, prin puţin sân­ge şi aţi moştenit Împărăţia cea Neclătinată, prealăudaţilor biruitori.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCu adevărat ai născut Prea­curată pe Fiul lui Dumnezeu Cel de o Fiinţă cu Tatăl şi cu Dumnezeiescul Duh, Născătoa­re de Dumnezeu. Pe Care roagă-L neîncetat, să mântuiască sufletele noastre.\n\nCântarea a 6-a\n\nIrmos: Venit-am întru adâncurile mării şi m-a înecat viforul păcatelor mele celor multe; dar ca un Dumnezeu scoate dintru adânc viaţa mea, Mult Milostive.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nUrmând cuvintelor păsto­rului celui de Dumnezeu înţelepţit, aţi păzit înţelepţi dreapta credinţă, Sfinţilor Marcian şi Dumnezeiescule Martirie; pen­tru care aţi şi fost înjunghiaţi.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCinstită s-a văzut moartea voastră înaintea Domnului, sfinţilor ostaşi înţelepţi. Pentru aceea, peste an, cu cinstiri sun­teţi lăudaţi de toţi, fericiţilor.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nAvându-vă Biserica lui Hristos izvor de minuni pe voi, purtătorilor de lupte preavite­ji, Sfinţilor Mucenici Marcian Preafericite şi Martirie, se veselesc în veci.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nCu gura şi cu limba te măr­turisim cu adevărat Fecioară Maica Dumnezeului nostru. Roagă-L pe El, Preacurată, să mân­tuiască sufletele noastre.\n\nIrmos: Venit-am întru adâncurile mării şi m-a înecat viforul păcatelor mele celor multe; dar ca un Dumnezeu scoate dintru adânc viaţa mea, Mult Milostive.\n\nCONDAC\n\nGlasul al 4-lea\n\nPodobie: Cel Ce Te-ai Înălţat pe Cruce...\n\nCu nevoinţă bună v-aţi ne­voit din pruncie, Sfinte Marcian împreună cu Înţeleptul Martirie şi aţi surpat pe vicleanul Arie, păzind nevătămată credinţa creştină, urmând Apostolului Pavel Înţeleptului vostru învăţător. Pentru aceasta, împreună cu dânsul aţi aflat Viaţa, ca nişte apărători ai Preasfintei Treimi, preaaleşi.\n\nCântarea a 7-a\n\nIrmos: Tinerii lui Avraam oarecând în Babilon, văpaia cuptorului au călcat, cu laude cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nMergând bine pe urma păs­torului celui sfinţit şi fiind îm­podobiţi cu Ortodoxia, aţi fost omorâţi de mâinile celor cu rea credinţă deşartă, ostaşi prealăudaţi.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nLegile lui Dumnezeu păzindu-le, Dumnezeieştilor mucenici, cu credinţă nevătămată după Lege aţi pătimit, fiind omorâţi cu sabia de mâinile celor fărădelege.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDupă sfinţită îngroparea voastră, vindecaţi bolile celor ce se apropie cu credinţă la mormintele voastre, sfinţilor; cu sfintele voastre mijlociri către Dătătorul de viaţă.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nDin Izvoarele Cele Sfinţite, îmbogăţindu-vă în Taină, de Dumnezeiescul har al tămădui­rilor, adăpaţi pe credincioşi, uscând toată mulţimea bolilor.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nMântuindu-ne prin naşterea ta de osânda cea de demult, Născătoare de Dumnezeu, ţie cântăm pururea: Bucură-te, Ceea ce eşti Binecuvântată şi Plină de har!\n\nCântarea a 8-a\n\nIrmos: Mântuitorule al tuturor Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul!\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa doi mieluşei sunteţi înjunghiaţi propovăduind pe Mielul lui Dumnezeu de o Fiinţă cu Tatăl; şi fiind aduşi la Masa cea de sus, sunteţi rân­duiţi împreună cu adunarea pătimitorilor.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎntărindu-se cu Puterea Du­hului, a slăbit tăria rătăcirii şi tare pătimind, tămăduiesc cin­stiţii mucenici pe cei ce sunt slăbănogiţi de boli.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nDoctori ai credincioşilor fiind, bolile cele cumplite ale suflete­lor noastre, sfinţilor mucenici, cu Dumnezeieştile voastre rugă­ciuni le tămăduiţi şi răzvrătiri­le cele potrivnice.\n\nBinecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.\n\nLăudăm pe Tatăl Cel Nenăs­cut, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, o Fiinţă Nezidită şi o Dumnezeire, cântând: Binecuvântaţi toate lucrurile Dom­nului, pe Domnul!\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nFiind noi morţi ne-ai înviat, născând pe Viaţa tuturor, Născă­toare de Dumnezeu, Stăpână, Mărirea mucenicilor şi Curăţitoarea cea Caldă a oamenilor celor greşiţi.\n\nSă lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.\n\nIrmos: Mântuitorule al tuturor Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul!\n\nCântarea a 9-a\n\nIrmos: Eva, prin boala neascul­tării, blestem înlăuntru a adus; iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla Ce ai purtat în pântece, lumii Binecuvântarea ai Înflorit. Pentru aceasta toţi te fericim.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nÎntărindu-vă cu Puterea lui Hristos, nu v-aţi înfricoşat de moarte, răbdătorilor de chi­nuri; ci, cu grabă supunându-vă grumajii la sabie, vitejeşte aţi săvârşit Dumnezeiasca nevoinţă. Pentru aceasta, după vrednicie vă fericiţi.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nCa doi Luceferi străluciţi, lu­minaţi marginile lumii cu Stră­lucirile Dumnezeieştilor Patimi, Sfinţilor şi Înţelepţilor Marcian şi Martirie, alungând întunericul eresului cel întunecat al lui Arie.\n\nStih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.\n\nBiruind pe Macedonie cel orb cu gândul, aţi luat cununi de la Dumnezeu după vrednicie şi staţi înaintea Scaunului Stă­pânului, cerând pentru noi dez­legare păcatelor desăvârşit, vrednicilor de laudă.\n\nSlavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.\n\nDumnezeiască pomenirea voastră a răsărit mai luminat decât soarele, luminând inimile tutror celor ce cu dragoste o prăznuiesc, preafericiţilor; pen­tru care rugaţi pe Domnul să ne izbăvească pe noi de întune­ricul greşelilor.\n\nŞi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).\n\nLocaş al Luminii fiind, Prea­curată, luminează-mi ochii su­fletului, care sunt întunecaţi de lenevire şi pururea acoperiţi de întunericul cel preaadânc al nepăsării; ca în credinţă să te fericesc pe tine.\n\nIrmos: Eva, prin boala neascul­tării, blestem înlăuntru a adus; iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla Ce ai purtat în pântece, lumii Binecuvântarea ai Înflorit. Pentru aceasta toţi te fericim.\n\nSEDELNA\n\nGlasul al 3-lea\n\nPodobie: De frumuseţea Fecioriei tale...\n\nPe Fiul şi Domnul, pe Cu­vântul Hristos Întrupat, L-aţi propovăduit lămurit, de o Fiinţă cu Tatăl Cel mai înainte de veci Nedespărţit, Sfinţilor. Pentru aceasta, v-aţi luptat pentru El până la sânge, înfie­rând toată reaua credinţă a lui Arie. Pentru aceasta, având în­drăzneală, rugaţi-vă pentru sufletele noastre.\n\nSEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul al 3-lea\n\nPodobie: De frumuseţea Fecioriei tale...\n\nNepricepută şi Necuprinsă de minte este Înfricoşata Taină, care s-a săvârşit prin tine, Stă­până Preacurată, de Dumnezeu Dă­ruită; că, luând în pântece, ai născut pe Cel Necuprins, îm­brăcat cu Trup din Preacurate sângiurile tale. Pe Care roagă-L totdeauna, Preacurată, ca pe un Fiu al tău, să mântuiască su­fletele noastre.\n\nSEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu\n\nGlasul al 3-lea\n\nPodobie: De frumuseţea Fecioriei tale...\n\nPreacurata Maica Ta, cea Ne­ispitită de nuntă, văzându-Te, Hristoase, spânzurat pe Lemn, ca o Maică, tânguindu-se, zi­cea: ce răsplătire Ţi-a dat Ţie poporul cel fărădelege şi nemulţumitor al iudeilor, care s-a îndestulat de multe şi marile tale daruri, Îndurate? Laud ple­căciunea Ta cea Dumnezeiască.