Imn de aleasă cinstire Sfinților Cuvioși Părinți Paisie și Cleopa

Acatiste\n\nImn de aleasă cinstire Sfinților Cuvioși Părinți Paisie și Cleopa\n\nOda întâi\n\nÎnchinată celor doi mari cuvioși\n\nCând Sfânta Treime a vrut să arate Bisericii noastre alți sfinți,\nDin sfinții Moldovei, Duhul cel veșnic, ales-a din ei doi părinți.\nPe Avva Paisie, smeritul duhovnic, schivnic, frecvent rugător\nȘi Sfântul Cleopa, un mare sihastru, înzestrat cu talent orator.\nDe tineri luat-au crucea iubirii punându-o pe umeri smeriți,\nUrmând calea strâmtă prin spini și ispite au dus-o, de har întăriți.\nToți fiii Iubirii, uniți în credință, veniți, cinstire să dăm\nSihaștrilor noștri, scăldați în lumină, imnuri alese cântăm:\n\nBucurați-vă, sihaștri plini de har și de lumină;\nUrcând treptele credinței întru slava cea divină;\nBucurați-vă, că Domnul v-a dus sufletele-n rai,\nUniți veșnic în iubire și vorbind același grai;\nBucurați-vă, cei care purtați nimburi de lumină\nȘi coroane de flori rare cu mireasmă ca de smirnă;\nBucurați-vă, cei ce sunteți bucuria Sihăstriei,\nUnde v-ați sfințit viața în asceză și trezvie.\nBucurați-vă, sihaștri ne-nfricați întru prigoană,\nLuptându-vă cu nădejdea că veți dobândi coroană.\nBucurați-vă, părinți de suflet cu smerită cugetare,\nCei ce-n privegheri de noapte umpleți cerul de cântare;\nBucurați-vă, Cuvioșilor sihaștri, prieteni și casnici ai lui Dumnezeu!\n\nImnul întâi\n\nCuviosului Paisie duhovnicul\n\nPaisie sfinte, cu nume de avvă, de prunc Dumnezeu te-a ales\nSă fii purtătorul balsamului haric, din flori de pe plaiuri cules.\nVoința divină, tu ai urmat-o și calea cea strâmt-ai luat,\nLăsat-ai, în urmă pe mamă și tată, frați sau rudenii, în sat.\nLa Schitul Cozancei, în obștea săracă, părinții cu drag te-au primit\nSă-ncepi nevoința în viață curată, să cânți lui Hristos liniștit.\nAliluia.\n\nOda a II-a\n\nCuviosului Paisie duhovnicul\n\nDin pomul rodirii, crescut lângă ape, fructe gustoase ne-ai dat;\nFaptele bune, virtuți felurite, pe care cu sârg le-ai lucrat.\nDar tu, Cuvioase, în duhul iubirii, primit-ai chemare de Sus,\nAșa cum profetul, ai dat ascultare și-n lavra Sihăstră te-ai dus.\nErau timpuri grele, când bieții călugări, din obștile lor alungați,\nCă`tând ocrotire, veneau către tine, de dragostea ta adunați.\nUimiți de lucrarea, frumos împlinită, și noi părinte iubit,\nNe strângem în cete, cinstindu-ți lucrarea, și zicem cu gândul smerit:\n\nBucură-te, vlăstar tânăr altoit pe trupul viței,\nRămânând întru iubire, plinind faptele credinței,\nBucură-te, cel crescut în evlavie deplină,\nOcrotit în toată viața de Providența divină;\nBucură-te, plugar harnic, care sub brazdă îngropi\nGrâul, care moare-n toamnă, ca în vară s-ai mulți snopi,\nBucură-te, cel prin care suferința contenește;\nIar la ruga ta fierbinte, Dumnezeu tămăduiește.\nBucură-te, tânăr care ai cautat isihia;\nIar Fecioara Preacurată te-a trimis la Sihăstria,\nBucură-te, stea aprinsă chiar din zorii tinereții.\nHristos luminându-ți calea până la sfârșitul vieții\nBucură-te, Sfinte Cuvioase Paisie, prietenul lui Dumnezeu.\n\nImnul al 3-lea\n\nCuviosului Cleopa mărturisitorul\n\nȘtiind că vicleanul începe războiul, ca tu să nu dobândești\nNici pacea cerească, nici liniște-n suflet, nici calea spre cele cerești.\nTu cuvioase, părinte Cleopa, în astfel de lupte-ntărit,\nRugai pe Fecioara, cu lacrimi în noapte și duhul cel rău a fugit.\nDorindu-ți de tânăr să guști isihia născută în viața sihastră\nPrimit-ai putere să-ți porți întru Duhul povara ta, dar și-a noastră.\nLumina Credinței sporindu-ți nădejdea, pacea din cer a venit\nSub mantia-i sfântă, în viață divină, pe toți în duh ne-a unit.\nVeniți să cântăm cu cete de îngeri laudă Duhului Sfânt\nSimți-vom în inimi cum harul coboară, când Domnul aude cântând: Aliluia!\n\nOda a III-a\n\nCuviosului Cleopa mărturisitorul\n\nBuna ta mamă, chiar din pruncie Preasfintei Fecioare te-a dat,\nIar Maica vieții din mrejele morții te-a scos sănătos și curat.\nPe tine părinte prin Fiul iubirii, Biserica stâlp te-a avut\nȘi fiii credinței, prin tine, slăvite, hristoși, după har, s-au făcut.\nDăm slavă Hristoase, Verbului veșnic, prin care viem și mișcăm,\nPermite-ne astăzi, măritului avvă, timp frumos să-i cântăm.\n\nBucură-te, monah vrednic purtător de multe cruci;\nUrcând propria-ți golgotă încerci, zilnic, să le duci.\nBucură-te, minte clară, care caută mereu\nSă descopere în toate prezența lui Dumnezeu;\nBucură-te, fiu al credinței cu Duh Sfânt pecetluit;\nDevenind Omul iubirii și monah desăvârșit;\nBucură-te, că asceții te-au învățat rugăciunea;\nIar, din Cărțile Scripturii ai sorbit înțelepciunea;\nBucură-te, iubitor de-agripnii și Liturghie,\nCare-n vremuri de prigoană te-ai retras în sihăstrie.\nBucură-te, rugătorul ce cobori în suflet cerul,\nCare în extazul mistic, te învăluia misterul;\nBucură-te, Sfinte Cuvioase părinte Cleopa prietenul lui Dumnezeu!\n\nImnul al IV-lea\n\nCuviosului Paisie duhovnicul\n\nMinunate sunt, Doamne, faptele tale, făcute prin sfinți pentru noi,\nCăci sfinții tăi, Doamne, vor judeca lumea în ziua cea de apoi.\nTrimisu-ne-ai nouă pe marele avvă, duhovnic ales, iscusit,\nSă dea prospețime, curaj și putere acestui popor răvășit.\nÎn vremi de restriște veneau către dânsul oameni săraci, necăjiți,\nSă-și spună durerea, păcatu` sau viciu de care erau copleșiți,\nCa mare duhovnic, după iertare, la toți le spuneai, nu uitați:\nMergeți în pace la casele voastre, Cuvântului veșnic, cântați: Aliluia!\n\nOda a IV-a\n\nCuviosului Paisie duhovnicul\n\nÎn liniștea nopții, sub stâncile Sihlei, de veghe, sub cerul senin,\nFăceai rugăciunea, iar vântul subțire-ți spunea când îngerii vin.\nCu ochii lăuntrici vedeai Liturghia, slujită de sfinții din Cer,\nIar în icoane simțeai și pe Domnul prezent, îmbrăcat în mister.\nCuvioase părinte și mare duhovnic, aceste momente de har,\nHristos dăruiește doar celor pe care ei Te-au ales Îndreptar.\nDe-aceea, Sfințite, cu inimi curate, noi, credincioșii, venim\nSă-ți spunem în taină nevoile noastre, dar și cât de mult te iubim.\n\nBucură-te, lucrătorul rugăciunii ne-ncetate;\nCare curăță și spală sufletele de păcate.\nBucură-te, sfânt părinte iubitor de Liturghie;\nCare transfigurezi timpul petrecând în curăție.\nBucură-te, văzătorul raiului cu ochi de gând,\nCe în nopțile senine privești cerul fremătând.\nBucură-te, bun părinte că vezi lipsa fiecărui,\nȘi atunci când primești daruri, la săraci în dar le dărui.\nBucură-te, vorbă plină de iubire și credință;\nCăci întreaga ta viață ne-ai vorbit de pocăință;\nBucură-te, mare avvă de Dumnezeu iubitor,\nCel ce a făcut din tine șipot de har iertător.\nBucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, prietenul lui Dumnezeu!\n\nImnul al V-lea\n\nSfântului Cuvios Cleopa\n\nPărinte Cleopa, fiu al răbdării, sihastru smerit și zelos\nAi scos din necazuri poporul cucernic și iubitor de Hristos.\nCa iscusit dascăl, smerit, dar puternic, cuvântul tău ziditor,\nA fost mângâiere, cort de scăpare și de păcat strivitor.\nMultă putere trimisu-le-a Domnul la mulți osândiți inocenți,\nIar tu, ca profetul, strigai cu putere: răbdare... răbdare s-aveți!\nȘi-acum se aude ecoul strigării ca susur de râu unduios,\nIar cei ce scăpat-au acelei prigoane cântă, slăvind pe Hristos: Aliluia!\n\nIcosul 5\n\nChilia ta, sfinte din Sihăstria altar pentru rugă era.\nAmvonul era prispa de unde poporul cuvânt asculta.\nCreștini din țară veneau înspre tine, mergând și pe jos uneori\nTu le vedeai truda, necazul, și-i ajuta-i deseori.\nCu mintea în inimi și pacea în suflet spre case plecau ușurați\nPurtând întru sine blândul tău suflet prin duhul iubirii legați.\n\nBucură-te, ostaș vrednic călit în ger și dogoare;\nÎmplinind, cu acribie legile mântuitoare;\nBucură-te, lucrătorul pe ogorul cel mănos ;\nPregătind pâinea si vinul pentru Cina lui Hristos;\nBucură-te, că ești casă și cetate de scăpare;\nInsă ești și hrănitorul păsărilor călătoare;\nBucură-te, limanul credinței și ancoră a nădejdii;\nCare ai scos obidiții din mrejile deznădejdii;\nBucură-te, foc ce arde mândria și necredința;\nInsă ești și luptătorul care-aduce biruința.\nBucură-te, aluatul pregătit pentru prescură;\nCe hrănești pe toți cei care țin dreapta învățătură;\nBucură-te, Sfinte Cuvioase părinte Cleopa, casnicul lui Dumnezeu!\n\nOda a VI-a\n\nSfântului Paisie, duhovnic\n\nViața ta sfântă, plină de jerftă a fost un urcuș permanent.\nAi mers către ceruri, Paisie sfinte, cu suflet frumos, transparent.\nHristos văzând truda, asceza sihastră, ți-a dat apatia ca dar,\nÎn care, prin Duhul, gustai mici crâmpeie, răpit în stare de har.\nGraiul tău molcom, plin de mireasmă, era totdeauna frumos.\nSmerit ca un avvă, în post și în rugă, slăveai mereu pe Hristos.\nAliluia.\n\nImn al 6-lea\n\nPărintelui Paisie\n\nPaisie sfinte, cu mintea curată și chipul mereu luminat\nPe-aceeași potecă, veneai către obște smerit și capul plecat.\nMergeai cu toți frații la Liturghie, de care nu te lipseai;\nÎntors la chilie, primeai pelerinii, că tot liturghie slujeai.\nÎn suflet și-n diptici purtai cu iubire pe toți smeriții tăi fii,\nPomeneai zilnic șiraguri de nume, fie la morți sau la vii.\nDe-aceea poporul venea către tine, ca la un tată blajin,\nApoi se-ntorcea smerit către casă, având sufletul plin.\n\nBucură-te, oază-n care se oprește chiar și Duhul,\nUnde sfinții îngeri cântă de răsună tot văzduhul.\nBucură-te, stea aprinsă văzută pe toată glia,\nCare scaldă în lumină țara noastră România,\nBucură-te, că în suflet simți misterele ascunse,\nȘi privești cu ochii minții în adâncuri nepătrunse;\nBucură-te, vestitorul tainelor dumnezeiești,\nPe care Hristos trimite prin cetele îngerești;\nBucură-te, minte clară, străpunsă de Duhul sfânt;\nCe prin rugăciunea minții, cobori cerul pe pământ.\nBucură-te, adăpostul călugărilor prigoniți,\nȘi iscusitul duhovnic sihaștrilor achimiți.\nBucură-te, Sfinte Cuvioase părinte Paisie prietenul lui Dumnezeu!\n\nImnul al VII-lea\n\nPărintelui Cleopa mărturisitorul\n\nIerarhi de tot rangul, călugări și preoți, creștini cu suflet curat\nSmeriți primeau dezlegare în felul tău, minunat.\nAceleași cuvinte de sfântă iertare la toți tu, părinte dădeai,\nLa despărțire spuneai ca urare să ne vedem toți în rai\nAi fost trâmbițașul cuvântului veșnic sunând în pustiul arid,\nTrezind conștiințe de mult adormite, surpând satanicul zid.\nAșa cum Ilie, profetul din Tezbe, a fost ascultat pentru ploi,\nTot astfel, Părinte, Cleopa Ilie, te rogi lui Hristos pentru noi: Aliluia!\n\nOda a VII-a\n\nÎn staul cu turme și-n codrii pustiei ai stat cu ochi achimiți,\nCitind pe-ndelete opera scrisă de sfinții noștri părinți.\nIar când veni timpul, ca David prorocul, turma de vite lăsând,\nAi fost rânduit în treapta de preot și altă lucrare primind,\nÎncins cu putere, prin Duhul Vieții, primit-ai har peste har,\nȚi-ai potolit foamea și setea curmându-ți, bând din cerescul pahar\nCălugări și preoți, creștinii cucernici veneau liniștiți în șirag\nCa să îți asculte povețele tale, apoi să îți cânte cu drag.\n\nBucură-te, lumânare, care veșnic stă aprinsă\nÎn Biserica măririi, de tenebre neatinsă;\nBucură-te, gând de taină ce urci trepte de lumină\nCare deslușeste sensuri, întru slava cea divină.\nBucură-te, OM al răbdării de Dumnezeu ocrotit,\nCel care mai toată viața de răbdare ai vorbit;\nBucură-te, plinitorul sfintelor învățături;\nCare predicai Cuvântul după Părinți și Scripturi;\nBucură-te, paloș ce curmă ispitele diavolești,\nIar când înlături păcatul, lui Dumnezeu mulțumești.\nBucură-te, pildă bună pentru monahii zeloși,\nDar, și Îndrumătorul pentru cler și credincioși.\nBucură-te, Sfinte Cuvioase părinte Cleopa, casnicul lui Dumnezeu!\n\nImnul al VIII-lea\n\nSfântului Paisie duhovnicul\n\nPaisie Sfinte, icoană și pildă, pelerin spre ceruri mergând,\nAjuți fiecărui să-și ducă povara, ,,Doamne Iisuse...” rostind.\nMânați de primejdii și de necazuri, mulțime de oameni veneau\nNăduful, tristețea, păcatul sau viciul în grija ta le lăsau.\nPărinte duhovnic și rob al iubirii, sălaș al Duhului Sfânt,\nPlin de răbdare și de iubire puneai tot răul lor în mormânt.\nCu suflete pline de pacea divină, la casele lor se-ntorceau,\nPurtându-ți în inimi chipul iconic și Domnului nostru cântau: Aliluia!\n\nOda a VIII-a\n\nCuviosului Pasisie\n\nNimeni nu poate să spună, părinte, câte virtuți ai avut,\nNici câte minuni, prin moaștele tale, Hristos Dumnezeu a făcut.\nSăraci ajutând, bolnavi vindecând, pe mulți din necazuri ai scos,\nFiind vistierie cu daruri perene, umplută mereu de Hristos.\nDorința ta, sfinte, de Duh inspirată, Domnului tu te rugai,\nSă se dea fiecărui, dorul de ceruri, și-apoi colțișorul de Rai.\nCând s-a plinit vremea trecerii tale, Hristos a trimis mesager\nUn înger din ceruri, s-aducă pe aripi sufletul tău către cer.\n\nBucură-te, cel ce Domnul ți-a dus sufletu-n lumină,\nUnde vei locui veșnic în fericire deplină.\nBucură-te, mare avvă cu mulți fii duhovnicești,\nDevenind icoană sfântă obștilor călugărești.\nBucură-te, că în ceruri ai primit cu bucurie\nlocul, unde vei rămâne pân` la sfânta Parusie.\nBucură-te, că vezi veșnic fața Preasfintei Treimi;\nUrcând trepte întru slavă însoțit de serafimi;\nBucură-te, că din ceruri privești pururi spre pământ;\nUnde sunt moaștele tale sfințite de Duhul Sfânt.\nBucură-te, sfânt duhovnic pentru obștea Sihăstriei;\nInsă ești și rugătorul pentru pacea României.\nBucură-te, sfinte Cuvioase părinte Paisie, prietenul lui Dumnezeu!\n\nImnul al IX-lea\n\n„Mânca-v-ar Raiul” ziceai tuturora la cei ce la tine veneau,\nEra o urare cu sensuri profunde pe care unii din ei le știau.\nCând ai plecat din lumea aceasta, sfat ai lăsat fiilor tăi:\nS-asculte ecoul acestor cuvinte cum curge prin munți și pe văi.\nSmeriții călugări, preoți cucernici, poporul dreptcredincios\nMai aud încă ecoul urării și cântă pios lui Hristos: Aliluia!\n\nOda a IX-a\n\nChipul tău sfinte, schimbat în icoană, e viu prețuit de români,\nCăci simt ajutorul, pornit din iubire, în inima lor de creștini.\nCunoaștem din scrieri, din fapte sau predici, c-ai fost un sihastru zelos.\nCa dascăl de cuget, apostol sau retor, atei ai adus la Hristos.\nDe aceea creștinii în timp de prigoană te-au avut scut protector\nIar când libertatea veni peste țară, Bisericii ai dat ajutor\nCei care avut-au prilejul să-ți fie în preajmă aici pe pământ\nAu dat mărturie cum ți-ai dus viața prin darul Duhului Sfânt:\n\nBucură-te, gură sfântă a Verbului făcut Om;\nCăci ai fost un vajnic retor asemeni lui Hrisostom;\nBucură-te, ochi lăuntric care vezi în profunzimi;\nDevenind, cunoscătorul cereștilor limpezimi.\nBucură-te-apologetul ce-ai făcut din atei miei;\nȘi ne-ai lăsat învățăminte cum să ne luptăm cu ei.\nBucură-te, că prigoană ai fost silit să înfrunți;\nPână când Duhul cel veșnic ți-a șoptit să fugi în munți;\nBucură-te, zelos sihastru cu chilia între fagi;\nIar mâncarea ta părinte era jir, pesmeți și fragi;\nBucură-te, cel ce trupul l-ai numit un putrigai;\nInsă, cu toate acestea, ți-a dus sufletul spre Rai.\nBucură-te, sfinte Cuvioase părinte Cleopa, casnicul lui Dumnezeu!\n\nImnul al X-lea\n\nGrădina de obște de tine-nflorată părea paradis uneori,\nCăci viața ta sfântă, iubite părinte, era o grădină cu flori\nGraiul tău molcom, dulce ca mierea, era mereu unduios.\nÎncât ucenicii zeloși și cucernici, urmau smeriți pe Hristos.\nVorbeai despre îngeri, lumină suavă, de flori sau de crini parfumați\nN-ai spus niciodată ce-i răul în sine sau iadul cu cei condamnați\nCuvântul tău, sfinte, plin de mireasmă, mângâia pe cei ce veneau\nÎncât la plecare, intonau imnul pe care sfinții îl cântau: Aliluia!\n\nOda a X-a\n\nPaisie sfinte ajuns printre îngeri în slava Prea Sfintei Treimi,\nÎn aura sfântă urci treaptă cu treaptă spre ale Ei profunzimi.\nCu toate aceastea, gândul tău, avvo, a rămas îndreptat înspre noi,\nCăci ruga ta sfântă și plină de Duhul ne scoate mereu din nevoi.\nNe ești călăuză și stea ce ne-arată cărarea ce duce spre cer\nRidici pe tot omul sleit de putere, răpus de căldură sau ger.\nDe-aceea, părinte, privindu-ți icoana prezența ta vie simțim,\nChipul tău pașnic plin de lumină, arătând cât de mult te iubim.\n\nBucură-te, stea aprinsă din taborică lumină;\nSă-ți vedem pe chip blândețea și smerenia divină;\nBucură-te plai în care cultivi florile din rai\nDin care extragi parfumul și apoi lumii îl dai\nBucură-te, braț prin care Dumnezeu ne ocrotește;\nȘi ești mâna milostivă spre săraci care-i hrănește;\nBucură-te, lucrătorul în Grădina Maicii Sfinte;\nDar ești și fiul luminii și preaînțelept părinte.\nBucură-te, învățătorul cu trăire isihastă\nȘi duhovnicul ce spală toată răutatea noastră.\nBucură-te, smerit avvă cel ce diavoli rușinezi;\nCare pe copii și tineri spre Hristos îi îndreptezi;\nBucură-te, călăuză și-ndreptar al tuturora;\nCel ce te-ai rugat în grota Cuvioasei Teodora;\nBucură-te, Sfinte Cuvioase părinte Paisie, prietenul lui Dumnezeu!\n\nImnul al XI-lea\n\nÎn ruga de noapte, părinte Cleopa, contemplai ceru-nstelat\nAdesea vorbeai cu Veșnicul-Logos, prin ceea ce El a creat.\nCiteai ca-ntr-o carte pe bolta cerească mișcarea de stele și aștri\nÎncât depășeai în știința astrală pe mulți astronomi sau sihaștri\nSimțeai cum că, Domnul, se revelază prin toate-ale Sale zidiri,\nIar Duhul cel veșnic le re-crează sau le-aduce frumoase-nnoiri.\nAcum, tu, Părinte, viind printre stele, îngeri, arhangheli și sfinți\nAtotțiitorul ți-ascultă cântarea pe care cu dânșii o cânți. Aliluia!\n\nOda a XI-lea\n\nCând negura vremii umbrit- a credința cea sfântă a acestui popor\nDomnul vieții pe tine părinte te-a trims să-i fii de-ajutor.\nAvând experiență de mare sihastru ne-ai spus de fuga în munți\nȘi cum se trăiește în arșița verii, sau frigul cum poți să-l înfrunți.\nErau timpuri aspre și pline de lupte, Biserica constrânsă fiind\nDar, tu, ca și Ștefan, în crâncena luptă intrai, pe vrăjmași biruind.\nCum cerbul cel ager ce-și ca`tă izvorul, prin munți alergând ne`ncetat,\nȘi tu, cuvioase, în sihăstrie, pacea cereasc-ai aflat.\nDar pacea aceasta, plenar dobândită, o simți aevea în rai,\nIar celor ce cânta imnul acestea, dintr-ânsa părinte le dai.\n\nBucură-te, cuvioase, cinstitor de cele sfinte;\nTălmaci care explică ale lui Hristos cuvinte.\nBucură-te, sacagiul care orice sete curmă,\nDând apă răcoritoare din a Duhului fântână,\nBucură-te, dascăl ce-ai mers pururi la izvoare;\nDevenind șipot prin care curg ape vindecătore;\nBucură-te grai puternic care strigi, Avva Părinte\nȘi lași Duhul să se roage cu suspine negrăite.\nBucură-te, visterie de comori nepieritoare;\nȘi-mparți hrana tuturora pentru viața viitoare;\nBucură-te, ciocârlie urcând în zări necuprinse;\nȘi Condorul, care zboară peste piscuri neatinse;\nBucură-te, râu prin care curge apă cristalină;\nCea care trezește dorul vieții ce va să vină;\nBucură-te, Sfinte Cuvioase părinte Cleopa!\n\nImnul al XII-lea\n\nIți mulțumim Doamne și Ție, Fecioară, și vouă, Sfinților, toți,\nCă din iubire, sihaștrilor nostri, deschisa-ți a cerului porți\nPreasfântă Treime unită-n ființă, Dumnezeu-creator absolut,\nVino și toarnă din harul Tău veșnic în vasele noastre de lut.\nLa ruga fiebinte a Sfinților noștri din dragostea ta să ne dai\nLumină, credință, nădejde, iubire, și-apoi colțisorul de rai\nAcolo cu dânșii, cu mamele noastre, cu frați si surori ne-adunăm\nUniți îi iubire cu inimi curate Preasfintei Treimi să cântâm: Aliluia!\n\nOda a XII-lea\n\nFrumoase și multe sunt faptele bune, făcute de Domnul prin voi\nNimeni din oameni nu poate să spună ce dar avem printre noi.\nIerarhilor sfetnici, monahilor pildă, icoană pentru preoți zeloși,\nBolnavilor doctor, săracilor sprijin, duhovnici la mulți păcătoși.\nPaisie Sfinte și avva Cleopa, Preasfintei Treimi vă rugați,\nS-avem pace-n țară, liniște-n suflet, crescuți în iubire de frați.\n\nBucurați-vă, duhovnici din părinții Sihăstriei\nCei ce vă rugați cu lacrimi, pentru pacea României;\nBucurați-vă, sihaștri de Dumnezeu iubitori,\nCei care în Raiul veșnic străluciți ca niște sori;\nBucurați-vă, sihaștri pregustând starea de har;\nAle căror moaște sfinte le așezăm în altar;\nBucurați-vă-mpreună cu soboarele de sfinți,\nCei ce cu Logosul veșnic Liturghie săvârșiți;\nBucurați-vă în tihnă, aștepând ziua de-apoi,\nÎn lumina diafană, rugându-vă pentru noi;\nBucurați-vă, că stați veșnic la un loc cu lumea toată;\nCa judecătorii ai noștri de la Dreapta Judecată.\nBucurați-vă, Cuvioșilor sihaștri, prieteni și casnici ai lui Dumnezeu!\n\nRugăciune\n\nO, întru tot cinstiți sihaștri, cuvioșilor Paisie și Cleopa, candele aprinse din lumina Duhului, care ați fost aleși de Dumnezeu să risipiți întunericul necredinței și să întăriți duhovnicește poporul român dreptcredincios, primiți cântarea noastră cea smerită, prin care cerem să ne izbăviți de toate uneltirile urâtorului de suflet și să dobândim harul Duhului Sfânt, care aduce pacea Preasfintei Treimi în inimile noastre, ca împreună cu cetele sfinților și ale îngerilor să cântăm: Aliluia! ( de trei ori ).\n\n( † Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului , Imn de aleasă cinstire Sfinților Cuvioși Părinți Paisie și Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria, mărturisitori ai dreptei credințe , Editura Filocalia, 2025)