Sunteți aici:\n\nAcasă /\n\nSfântul Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul\n\n\n\nSfântul Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul\n\nCategorie: Headlines Publicat: 05 August 2020\n\nSfântul Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul\n\n“ Pentru cei cu sufletul nevoiaș ca mine…”\n\n(Opere complete). Ed. Doxologia: Iași 2010, p. 102, 143, 169\n\nSemnul Sfintei Cruci\n\nSemnul Crucii este nouă\n\nScutul cel mântuitor\n\nCare depărtează răul\n\nŞi ne dă la toate spor.\n\nDeci să facem cum se cade\n\nCreştinescul nostru semn,\n\nCăci vrăjmaşii fug atuncia\n\nCa de prea cinstitul lemn.\n\nIar acei ce bat în cobză\n\nŞi pe Cruce o îngână\n\nAu sămânţa necredinţii\n\nŞi pecete rea la mână!\n\nN-au evlavie în suflet\n\nNici ruşine la obraz\n\nPlecăciune nu pot face\n\nCă-i boierul pe grumaz!\n\nDomnul cerurile pleacă\n\nPentru neamul omenesc\n\nIar la El să-şi plece capul\n\nMulţi creştini nu se silesc.\n\nEl întinde sus pe cruce\n\nMâinile dumnezeieşti\n\nTu măcar a face semnul\n\nOmule nu te sileşti.\n\nEl ne mântuie creştine\n\nSăvârşindu-se pe lemn\n\nIară tu socoţi ruşine\n\nCa să faci al Crucii semn!\n\nÎndemn frățesc\n\nFii pribegi ai Țării mele\n\nNecăjiţi între străini,\n\nNu uitaţi menirea voastră\n\nDe Români şi de Creştini.\n\nLegea noastră creştinească\n\nŞi pământul românesc\n\nS-au păstrat cu multe jertfe\n\nCare nu se pomenesc.\n\nÎn prigoanele păgâne\n\nŞi-n vârtejul cel barbar\n\nSângele curgea şuroaie\n\nPe al Patriei Altar.\n\nCâţi nu mor pentru credinţă\n\nApărând acest pământ,\n\nOri prin aspră nevoinţă,\n\nŞtie numai Domnul Sfânt.\n\nCă furtuna cea de veacuri\n\nA cumplitului necaz\n\nNu-i lasă pe vii să şteargă\n\nLacrima de pe obraz.\n\nCărturari n-au fost pe-atuncea\n\nCa să scrie viaţa lor\n\nAu în schimb în „Cartea Vieţii”\n\nNumele nemuritor.\n\nLa ușa milostivirii\n\n(Cântare de rugăciune către\n\nMaica Domnului, glasul 5)\n\nPrea Sfântă Maică şi Fecioară\n\nNădejdea sufletului meu\n\nTu eşti a mea mijlocitoare\n\nLa milostivul Dumnezeu!\n\nDe n-ar avea la ceruri lumea\n\nRudenie de pe pământ\n\nAtunci ar fi pustie viaţa\n\nAsemenea unui mormânt!\n\nDe nu erai tu primăvară\n\nA veacului înţelenit\n\nAr fi rămas de-a pururi iarnă\n\nŞi soarele n-ar fi zâmbit.\n\nDe n-ai fi revărsat tu zorii\n\nPeste pământul adormit\n\nAtuncea umbra cea de moarte\n\nAr fi rămas fără sfârşit.\n\nIar astăzi, Prea Curată Maică,\n\nCând toţi ne-am abătut la rău,\n\nDe nu te vei ruga fierbinte\n\nNe părăseşte Fiul Tău!\n\nTrimite-i semn de pocăinţă\n\nNorodului nedumerit\n\nŞi adă iarăşi la credinţă\n\nPe sufletul cel rătăcit!\n\nDezleagă, Prea Curată Maică,\n\nCătuşele celor robiţi\n\nŞi dăruieşte-le răbdare\n\nCreştinilor năpăstuiţi!\n\nAcasă\n\nCredința Ortodoxă\n\nCine suntem\nIstorie\n\nStatut\n\nAutonomie\n\nStructura\nCentrul Eparhial\n\nCatedrala Episcopală\n\nDirector Parohii\n\nOrganizații\nAROLA\n\nROYA\n\nTabere\n\nEducație\n\nCler\n\nColportaj Teofania\n\nCentrul Sf Maxim\n\nIerarh\nBiografia\n\nItinerar Pastoral\n\nCuvântul Ierarhului\n\nPublicații\nRevista Cuvântul\n\nRevista Credința\n\nAlmanahul Credința\n\nFoto\n\nReflecții\n\nContact\n\nGo Top