Sfânta Muceniță Achilina din Zagliveri

Tânără creștină dintr-un sat de lângă Tesalonic, Achilina a refuzat să-și părăsească credința și a murit după torturi, în 1764, la vârsta de 19 ani.

Icoana Sfintei Achilina, datată 1904, păstrată în tradiția locală din Zagliveri; reprezentare ulterioară vieții ei. Autor necunoscut; Wikimedia Commons, operă istorică în domeniul public. Sursa imaginii Domeniu public (Public Domain Mark)

Biserica Sfântul Gheorghe din Zagliveri, satul natal al Sfintei Achilina; reper local de context, nu biserica închinată ei. Georgios86, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0. Sursa imaginii Creative Commons Atribuire - Distribuire în condiții identice 3.0

Satul Zagliveri și familia ei

Achilina s-a născut în satul Zagliveri, lângă Tesalonic, într-o familie creștină. Doxologia relatează că, după ce tatăl ei a ucis un vecin turc într-o încăierare, acesta a acceptat islamul pentru a evita pedeapsa capitală. Mama Achilinei a rămas creștină și și-a îndrumat fiica în credință. Relatarea aceasta ne este transmisă de tradiția hagiografică, nu de documente civile contemporane păstrate în profil.

Mărturisirea și moartea

Când autoritățile au cerut ca și Achilina să treacă la islam, tatăl ei a încercat să o convingă să se supună, dar ea a refuzat să se lepede de Hristos. Potrivit Doxologiei și OCA, a fost torturată vreme de câteva zile și a murit la 27 septembrie 1764, la 19 ani. Tradiția păstrează dialogul ei cu mama înainte de moarte ca o mărturie a hotărârii de a-și păstra credința.

Cinstirea și imaginea

Achilina este numită și Akylina sau Angelina în unele tradiții și este cinstită ca muceniță nouă. La Zagliveri există o biserică închinată ei, iar moaștele sale au fost identificate și anunțate public în 2012 de Mitropolia de Langadas, Leti și Rentina. Icoana din galerie este identificată de Commons drept Achilina; datează din 1904, mult după viața sfintei.