Vedenia de la Vlaherne
Sinaxarul românesc leagă sărbătoarea de o priveghere din Constantinopol, în timpul împăratului Leon al VI-lea (886–912), la Biserica Vlahernelor. Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos și ucenicul său Epifanie ar fi văzut-o pe Maica Domnului stând în rugăciune în văzduh, înconjurată de îngeri și sfinți. Ea și-a întins omoforul peste popor, semn al ocrotirii și al mijlocirii sale. Această relatare este transmisă în viața hagiografică a lui Andrei și este temelia liturgică a praznicului.
Semnificația praznicului și a icoanei
Acoperământul (slavonă: Pokrov) exprimă încrederea Bisericii în rugăciunea și ocrotirea Maicii Domnului. În icoana praznicului ea apare de obicei deasupra adunării, ținând sau întinzând vălul, iar Sfântul Andrei îi arată vedenia ucenicului Epifanie. Praznicul este deosebit de iubit în tradițiile slave și este ținut la 1 octombrie în calendarul românesc și în multe Biserici; Biserica Greciei îl prăznuiește la 28 octombrie, dată asociată și sărbătorii naționale „Ohi”.
Tradiție liturgică și mărturie istorică
Biserica Vlahernelor și veșmântul Maicii Domnului au o istorie bizantină proprie, iar tradiția liturgică a vedeniei este relatată într-o viață de sfânt, nu într-o cronică contemporană evenimentului. Studiile de istoria artei arată că tipul iconografic Pokrov s-a dezvoltat mai ales în mediul slav și a avut forme diferite de-a lungul veacurilor. Icoanele din galerie sunt exemple ale acestei tradiții vizuale și nu documentează fotografic vedenia.