Părinții Mariei în memoria Bisericii
Sfânta Ana este cinstită împreună cu soțul ei, Ioachim, ca mama și tatăl Fecioarei Maria. Noul Testament nu îi numește pe părinții Mariei și nu relatează copilăria ei. Numele și povestirea despre zămislirea și nașterea Mariei apar în Protoevanghelia lui Iacov, text creștin apocrif din secolul al II-lea, care a influențat puternic tradiția liturgică și iconografică. Detaliile despre familia Anei sunt, așadar, tradiție bisericească veche, nu biografie confirmată de documente contemporane.
Tradiția despre nașterea Mariei
Protoevanghelia descrie un cuplu înaintat în vârstă și fără copii, a cărui rugăciune este ascultată de Dumnezeu. Ioachim se retrage în pustie, iar Ana se roagă acasă; un înger le vestește că vor avea un copil. Fiica lor este numită Maria și, în narațiunea apocrifă, este dusă la Templu de mică. Aceste episoade explică teologic nașterea Maicii Domnului și au fost preluate în sărbătorile Nașterii și Intrării în Templu a Maicii Domnului. Ele nu sunt relatări din Evangheliile canonice.
Adormirea și cinstirea
Pomenirea din 25 iulie se numește Adormirea Sfintei Ana și exprimă nădejdea creștină în înviere. OCA o pomenește și la 9 septembrie, alături de Ioachim, iar în calendarul românesc la acea dată este Soborul Sfinților Ioachim și Ana. Datele diferite reflectă tradiții locale de calendar, nu oferă o cronologie biografică sigură. În Ierusalim, biserica medievală Sfânta Ana, aflată în apropierea locului asociat tradițional cu nașterea Mariei, a devenit reper de pelerinaj; tradiția ortodoxă cinstește și schitul Sfânta Ana din Athos.
Icoane și limitele izvoarelor
În icoane, Ana apare ținând-o pe Maria copilă în brațe sau împreună cu Ioachim. Aceste imagini transmit memoria teologică a familiei, nu portrete documentare. Cinstirea Anei și a lui Ioachim este veche, însă vârsta, genealogia și împrejurările familiale detaliate provin din texte devoționale dezvoltate după perioada apostolică. Articolul distinge astfel între istoria cultului, care este atestată, și narațiunea apocrifă, păstrată de tradiție.