Călătoria din Mira la Bari
Sfântul Nicolae, episcopul Mirelor din Licia, era cinstit în întregul spațiu creștin cu mult înainte de secolul al XI-lea. În 1087, un grup de negustori și marinari din Bari a ajuns la biserica sa din Mira și a luat moaștele păstrate acolo, ducându-le pe mare spre Italia. Potrivit tradiției locale și sinaxarului, osemintele au ajuns la Bari în 1087, iar la 9 mai au fost purtate solemn în biserica Sfântului Ștefan. Ulterior, bazilica Sfântului Nicolae a devenit locul principal al cinstirii lor.
Evenimentul este atestat de mai multe texte medievale. Printre cele mai importante se numără relatarea lui Ioan, arhidiacon al catedralei din Bari, și o versiune atribuită lui Nicefor; există și o relatare greacă anonimă păstrată în manuscrise ulterioare. O ediție și traducere a unui astfel de text sunt disponibile în Medieval Sourcebook de la Fordham. Aceste texte sunt valoroase pentru reconstituirea traseului și a felului în care comunitățile au povestit transferul, dar trebuie citite critic: autorii relatează un act de luare a moaștelor și, în același timp, îl justifică religios și revendică protecția sfântului pentru Bari.
Înțelesul sărbătorii și puncte de vedere diferite
În calendarul românesc, ziua este pomenită ca „Aducerea la Bari a moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae”. În tradiția rusă, prăznuirea din 9 mai s-a răspândit la scurt timp după eveniment; alte comunități creștine nu au adoptat aceeași sărbătoare. OCA notează că unele Biserici grecești au privit pierderea moaștelor din Mira ca pe o durere, în timp ce Bari a celebrat sosirea lor drept ocrotire și binecuvântare. Așadar, aceeași întâmplare medievală a fost păstrată cu accente diferite în memoria creștină.
Moaștele se află în cripta bazilicii San Nicola din Bari, unde sunt cinstite de pelerini ortodocși și catolici. Fotografiile galeriei arată icoana din secolul al XVII-lea care ilustrează chiar transferul și două imagini ale criptei; ele documentează memoria vizuală și locul de pelerinaj, nu transportul din secolul al XI-lea.