Din Capadocia la mănăstirea din Frigia

Agapit s-a născut în Capadocia, din părinți creștini, în vremea împăraților Dioclețian și Maximian, potrivit sinaxarului. De tânăr a intrat într-o mănăstire din apropierea Sinadei, în Frigia. Egumenul l-a îndrumat să învețe citirea și scrierea, iar tradiția îi atribuie darul vindecărilor și al minunilor. OCA relatează și povestea unui balaur care amenința oamenii și animalele din ținut; episodul aparține relatării hagiografice.

Ostaș fără voie și mărturisitor

În timpul împăratului Liciniu, Agapit a fost luat cu sila în armată. Acolo a văzut pătimirea mucenicilor Victor, Dorotei, Teodul, Agripa și a altora, dorind să li se alăture în mărturisire. A fost rănit cu sulița, dar a supraviețuit. După ce Constantin cel Mare a ajuns împărat, tradiția spune că Agapit s-a rugat pentru vindecarea unui slujitor bolnav al împăratului; drept răsplată a cerut doar să fie slobozit din armată și să se întoarcă la mănăstire.

Episcop al Sinadei și pomenire

Întors la viața monahală, Agapit s-a adâncit în studiul Evangheliei. Episcopul Sinadei l-a hirotonit preot, iar după moartea acestuia clerul și poporul l-au ales episcop, conform vieții păstrate de OCA. A păstorit comunitatea și a murit în pace. Este pomenit la 18 februarie ca ierarh, mărturisitor și făcător de minuni. Relatările despre vindecări și balaur sunt transmise ca tradiții ale sinaxarului, iar sursele nu oferă documente contemporane pentru aceste episoade.

Imaginile

Galeria reunește două reprezentări medievale din tradiția iconografică a Menologionului lui Vasile al II-lea, ambele identificate în Commons cu Agapit, episcopul Sinadei. Sunt imagini liturgice realizate cu multe secole după viața sa, nu portrete din secolul al IV-lea.