Originea și formarea
Amfian (întâlnit și ca Amphianus, Apphianus sau Apian) este prezentat în sinaxar ca fiu al unei familii păgâne de vază din Patara, Lycia, și frate al lui Edesie. Cei doi au plecat la Beirut, Berytus-ul roman, pentru studii. Relatarea bisericească spune că acolo s-au apropiat de creștinism, apoi au ajuns la Cezareea Palestinei și au urmat învățătura preotului Pamfil, cunoscut pentru studiul Scripturilor.
Mărturisirea în Cezareea
În timpul persecuției de la începutul secolului al IV-lea, Amfian a intrat în templu în timp ce prefectul urma să aducă jertfă și l-a îndemnat să renunțe la cultul păgân. A fost arestat, bătut și întemnițat; tradiția descrie apoi torturi și condamnarea la moarte prin aruncare în mare. Eusebiu al Cezareei, autor creștin apropiat de generația evenimentelor, a păstrat o relatare timpurie despre martirii din Cezareea. Transmiterea textului are variante: titlul grecesc păstrat îl numește Epifanie, iar traducerea siriacă și calendarele grecești au forma Apphianus/Amphianus; unele detalii despre Pamfil și despre fratele Edesie lipsesc din versiunea greacă, dar apar în siriacă și în sinaxare. Acestea sunt mărturii bisericești cu scop confesional, nu procese-verbale judiciare neutre.
Datare și cinstire
Este pomenit împreună cu fratele său Edesie la 2 aprilie. Unele surse datează mucenicia în jurul anului 306, dar detaliile cronologice și numele dregătorilor diferă între versiunile hagiografice. Galeria arată locurile asociate relatării: Patara ca patrie atribuită, Beirut ca oraș de studiu și Cezareea ca loc al mărturisirii; imaginile nu sunt fotografii din antichitate.