Pomenirea și tradiția despre viața ei

Calendarul românesc o pomenește la 10 februarie pe Sfânta Cuvioasă Ana din Novgorod. Potrivit tradiției Doxologia și OCA, era fiica regelui suedez Olof Skötkonung, s-a căsătorit cu Iaroslav cel Înțelept, a crescut o familie numeroasă și a sprijinit pacea și creștinarea în lumea nordică și rusă. Tradiția spune că la bătrânețe a intrat în monahism și a primit numele Ana; Doxologia datează moartea ei în 1050.

Ana, Ingegerd și Irina: o identificare discutată

În relatarea bisericească românească, Ingegerd, botezată Irina, este aceeași persoană care a primit numele monahal Ana. Enciclopedia Ortodoxă observă însă că Ana este cunoscută mai ales dintr-o tradiție locală novgorodeană și că identificarea cu Ingegerd-Irina, soția documentată a lui Iaroslav, nu este sigură. Sursele cronice și tradițiile despre morminte ridică dificultăți cronologice și onomastice. De aceea, profilul prezintă identificarea ca tradiție de cult, nu ca fapt istoric stabilit fără echivoc.

Familie, cinstire și moștenire

Relatările bisericești îi atribuie Anei un rol activ la curtea princiară, educarea copiilor în credința creștină și sprijinirea relațiilor de pace. Unul dintre fiii cuplului, Vladimir de Novgorod, este și el cinstit ca sfânt. Catedrala Sfânta Sofia din Novgorod este un reper al memoriei sfinților locali. Pictura din galerie este o reprezentare de secol XIX a cuplului, nu o imagine din viața Anei.