Tradiția despre Camelia și Gherman de Auxerre Calendarul ortodox românesc o pomenește pe Sfânta Cuvioasă Camelia din Ecoulives la 3 martie. Potrivit tradiției păstrate la Escolives-Sainte-Camille, Camelia provenea din Civitavecchia, Italia. L-ar fi întâlnit pe episcopul Gherman de Auxerre la Ravenna, s-ar fi convertit la creștinism și ar fi însoțit cortegiul care ducea trupul acestuia spre Auxerre, după moartea sa în 448. Camelia ar fi murit pe drum, în satul numit atunci Ecoulives.
Un cult local și limitele mărturiilor Relatările locale spun că la Ecoulives s-a ridicat o capelă sau biserică în amintirea ei, că mormântul a devenit loc de pelerinaj și că în biserică s-au păstrat moaște. Oficiul de turism din Auxerre notează că în 596 Ecoulives figura între parohiile importante ale diecezei și leagă această importanță de cultul Sfintei Camelia. Cercetarea arheologică asupra necropolei merovingiene consideră prezența presupusă a moaștelor o posibilă explicație pentru apariția unui cimitir timpuriu lângă biserică. Aceste surse documentează memoria și cultul local; ele nu oferă o biografie contemporană completă a Cameliei.
Legenda este legată de transferul trupului lui Gherman de la Ravenna la Auxerre, dar numele și numărul femeilor care l-ar fi însoțit variază în tradițiile târzii. Nu se poate afirma cu certitudine că fiecare detaliu biografic este istoric. Unele calendare apusene o pomenesc și la 26 noiembrie; calendarul românesc o înscrie la 3 martie.