Sfinții 26 de Cuvioși Mucenici de la Zografu

În timpul conflictului provocat de unirea de la Lyon, douăzeci și șase de monahi și viețuitori ai Mănăstirii Zografu au refuzat să-și lepede credința ortodoxă. Tradiția îi cinstește ca mucenici arși în turnul mănăstirii.

Vedere generală a Mănăstirii Zografu de pe Muntele Athos, locul tradițional al martiriului. Georgid, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0. Sursa imaginii Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 (CC BY-SA 3.0)

Mănăstirea Zografu de pe Muntele Athos, fotografiată în 2016. Kikodim, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0. Sursa imaginii Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 (CC BY-SA 4.0)

Contextul unirii de la Lyon

În 1274, împăratul bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul a acceptat unirea cu Biserica Romei la al doilea conciliu de la Lyon, încercând să obțină sprijin politic și militar pentru imperiu. Hotărârea a stârnit opoziție în rândul multor monahi și credincioși ortodocși. Relatarea sinaxarială spune că viețuitorii Muntelui Athos au trimis împăratului o scrisoare în care respingeau schimbările doctrinare și liturgice pe care le asociau acestei uniri.

Refuzul de la Zografu și martiriul

Potrivit tradiției, mercenari latini au mers la mănăstirea bulgărească Zografu pentru a-i constrânge pe monahi să accepte unirea. Cei mai mulți au părăsit așezământul, dar douăzeci și șase au rămas în turn împreună cu egumenul Toma. Lista transmisă de OCA numește peste douăzeci de martiri — între ei Toma, Varsanufie, Chiril, Mihail, Simon, Ilarion, Iacov, Iov, Ciprian și Sava — și precizează că patru nume nu s-au păstrat. Tradiția spune că turnul a fost incendiat și cei dinăuntru au murit acolo.

Datarea și locul în memoria Bisericii

Relatările nu sunt unanime asupra anului: sursele OCA menționează 1274, 1276 sau 1284, iar calendarele nu folosesc toate aceeași dată. În calendarul românesc, pomenirea este la 10 octombrie; unele sinaxare slave îi pomenesc și la 22 septembrie. Cinstirea lor rămâne legată de rezistența comunității monahale în fața presiunii politice și de martiriul colectiv. Galeria arată Mănăstirea Zografu și o fotografie a ansamblului, ca imagini de context ale locului, nu scene contemporane evenimentelor.