Ucenicul de pe drumul spre Emaus

Cleopa apare în Evanghelia după Luca, în relatarea despre doi ucenici care pleacă din Ierusalim spre Emaus după răstignirea lui Iisus. Luca îl numește pe Cleopa, dar nu îi dă numele celui de-al doilea călător. Cei doi discută despre evenimentele din Ierusalim și nu Îl recunosc pe Iisus cel înviat, Care li se alătură pe drum.

Recunoașterea la frângerea pâinii

La Emaus, Iisus rămâne cu ucenicii și, în timpul mesei, binecuvântează și frânge pâinea; atunci li se deschid ochii și Îl recunosc. Ei se întorc îndată la Ierusalim și le vestesc celorlalți ucenici întâlnirea. Episodul este unul dintre cele mai cunoscute texte evanghelice despre Înviere și despre recunoașterea lui Hristos în tâlcuirea Scripturilor și în frângerea pâinii.

Identitatea și pomenirea

Tradiția ortodoxă îl cinstește pe Cleopa ca apostol dintre cei Șaptezeci și îl pomenește la 30 octombrie. Unele tradiții îl identifică pe însoțitorul său cu Luca, dar Luca nu spune acest lucru în text; de aceea, pagina păstrează anonimatul celui de-al doilea ucenic. Cleopa nu trebuie confundat fără precauție cu Clopa menționat în Evanghelia după Ioan: asemănarea numelor a produs identificări tradiționale, însă textele biblice nu stabilesc limpede că este aceeași persoană.