Constantia este cunoscută din tradiția cipriotă ca ucenică a Sfântului Ilarion cel Mare. A rămas lângă mormântul lui și este cinstită pentru rugăciune și ajutorul oferit celor care veneau acolo.
Menologhion rusesc din secolul al XVII-lea, planșă calendaristică a lunii august; nu este portret individual.Iconar rus anonim; Cabinetul Arheologic Bisericesc al Academiei Teologice din Moscova.Sursa imaginiiDomeniu public (Public Domain Mark)Vedere panoramică a Tesalonicului, folosită numai ca reper regional pentru lumea egeeană.Aroche, Wikimedia Commons.Sursa imaginiiCC BY-SA 3.0Interior de biserică ortodoxă, imagine de context liturgic și nu un lăcaș atribuit sfântului.Phiddipus, Wikimedia Commons.Sursa imaginiiLicență cu atribuire, conform paginii Commons
O ucenică în tradiția cipriotă
OCA o prezintă pe Constantia ca pe o femeie din Pafos care l-a urmat pe Sfântul Ilarion cel Mare. Biografia ei este mult mai puțin documentată decât cea a lui Ilarion și este cunoscută în principal prin tradiția bisericească locală și prin relatarea lui Ieronim despre ultimii ani ai pustnicului în Cipru.
Paza mormântului lui Ilarion
După moartea lui Ilarion, Constantia ar fi rămas lângă mormântul său, unde se ruga și îi primea pe cei veniți să-l cinstească. Tradiția cipriotă îi atribuie rugăciuni de mijlocire și vindecări. Aceste relatări exprimă memoria pelerinajului și evlavia locală; sursele nu oferă o cronologie sigură a vieții sale.
Memoria în Pafos
Pomenirea sa apare la 25 august în sinaxarul OCA, însă nu este inclusă în lista principală a calendarului românesc din acea zi. OCA o numește Constantia din Pafos; galeria folosește imagini regionale și liturgice, nu pretinse portrete ale sfintei.
