Dimos, pescarul din regiunea Adrianopolului

Sfântul este numit în greacă Dimos (Δήμος) sau Demetrios, iar în română Dima. Sinaxarul îl descrie ca originar din satul Uzun Köprü („Podul Lung”), din regiunea Adrianopolului, și pescar de meserie. Pentru lucru, ajunsese la o crescătorie de pește de lângă Smirna, orașul de coastă numit astăzi İzmir, în Turcia. Aceste repere provin din sinaxarul neomartirilor și din slujba sa; nu avem un dosar civil modern al vieții sale.

Acuzația, procesul și mărturisirea

Potrivit relatării bisericești, Dimos a intrat în conflict cu proprietarul otoman al locului de muncă, care l-ar fi acuzat pe nedrept că jurase să devină musulman. Dus înaintea judecătorului, Dimos a negat acuzația și a mărturisit că rămâne creștin. Sinaxarul spune că a fost bătut și întemnițat, apoi scos de trei ori pentru a i se cere să-și schimbe declarația; de fiecare dată și-ar fi reafirmat credința. Relatarea păstrează perspectiva tradiției ortodoxe asupra procesului și nu poate fi verificată independent în toate amănuntele.

Martiriul din 1763 și cinstirea sa

Judecătorul ar fi poruncit decapitarea lui la Smirna la 10 aprilie 1763. Tradiția spune că trupul a fost îngropat cu cinste la Biserica Sfântul Gheorghe din Smirna și că mormântul a devenit loc de pelerinaj. În calendarele ortodoxe, pomenirea sa poate apărea legată de 10 aprilie sau de miercurea din Săptămâna Luminată, în funcție de slujba și calendarul pascal folosite.

Este importantă deosebirea dintre Dima și martirii cartaginezi din secolul al III-lea, pomeniți tot pe 10 aprilie. Dima este un nou mucenic din secolul al XVIII-lea, o persoană distinctă, nu unul dintre cei 36 sau 40 de africani. Unele pagini românești online indică 1363, dar această dată este o eroare de transcriere: sinaxarul Apostoliki Diakonia, Sfânta Mitropolie a Greciei și sursele liturgice grecești concordă asupra anului 1763.

Smirna în vremea lui Dima

Smirna era un mare port otoman, cu comunități creștine numeroase și legături comerciale internaționale. Harta lui George Wheler din 1682 precedă martiriul cu aproximativ optzeci de ani și arată portul orașului. Fotografiile moderne ale Izmirului din galerie oferă repere urbane, nu reconstruiesc peisajul secolului al XVIII-lea. Ruinele agorei sunt mult mai vechi decât Dima și sunt incluse ca reper istoric al orașului, nu ca loc al pătimirii sale.

Surse și imagini

Fișa se bazează pe sinaxarul neomartirilor publicat de Apostoliki Diakonia, pe slujba greacă a sfântului și pe surse bisericești grecești care datează martiriul în 1763. Galeria cuprinde harta Smirnei din 1682 și două imagini ale orașului modern, toate de pe Wikimedia Commons, cu licențele și autorii indicați.