Duminica Sfintelor Femei Mironosițe

Femeile mironosițe au rămas lângă Iisus în timpul Patimilor, au privit locul îngropării și au mers la mormânt în dimineața Învierii. Evangheliile păstrează nume și detalii diferite, iar tradiția liturgică le cinstește împreună ca prime vestitoare ale Învierii.

Pictura lui Annibale Carracci cu femeile sfinte la mormântul lui Hristos — Pictură realizată în anii 1590 și păstrată la Ermitaj, inspirată de relatarea întâlnirii femeilor cu îngerul la mormânt. Annibale Carracci, anii 1590; Ermitaj (reproducere Web Gallery of Art) Sursa imaginii Domeniu public (PDM / PD-Art)

Îngerul alb din fresca medievală de la Mănăstirea Mileševa, parte a scenei Mironosițelor — Fresca sârbească din jurul anului 1235 îl arată pe îngerul de la mormânt. Imaginea reprezintă tradiția iconografică a Învierii, nu una dintre mironosițe. Frescă anonimă, cca 1235; fotografie Michel Bakni Sursa imaginii Domeniu public (PDM / PD-Art)

Cine sunt mironosițele

Cuvântul „mironosițe” înseamnă purtătoare de mir: femeile care au mers la mormânt cu miresme pentru a unge trupul lui Iisus, după obiceiul funerar al vremii. Ele apar în toate cele patru Evanghelii în relatările Patimilor și ale mormântului gol. În ziua răstignirii, unele au privit de departe (Marcu 15, 40–41), iar Maria Magdalena și Maria, mama lui Iosif, au văzut unde a fost așezat trupul (Marcu 15, 47). După sabat, femeile au venit dis-de-dimineață cu miresmele și au găsit piatra răsturnată și mormântul gol (Marcu 16, 1–8; Luca 24, 1–10).

Evangheliile nu dau o listă identică a femeilor. Marcu îi numește pe Maria Magdalena, Maria lui Iacov cel Mic și a lui Iosi, și Salomeea; Matei îi menționează pe Maria Magdalena și „cealaltă Marie”; Luca adaugă Ioana și alte femei; Ioan urmărește mai ales întâlnirea Mariei Magdalena cu Hristos cel înviat. Tradiția liturgică ortodoxă le cuprinde într-o pomenire comună și include și pe Maica Domnului în cinstea duminicii, deși Evangheliile nu spun explicit că ea a mers cu grupul la mormânt.

Împreună cu Iosif din Arimateea și Nicodim

Duminica îi pomenește și pe Iosif din Arimateea și pe Nicodim. Iosif era un membru respectat al Sinedriului care aștepta Împărăția lui Dumnezeu și a cerut de la Pilat trupul lui Iisus (Marcu 15, 43). Nicodim, care venise mai întâi la Iisus noaptea, a adus un amestec de smirnă și aloe pentru îngropare (Ioan 19, 39). Împreună au înfășurat trupul și l-au așezat în mormântul nou. Femeile au rămas martore ale locului și au devenit personajele centrale ale descoperirii mormântului gol.

Mărturia femeilor și sensul sărbătorii

În cadrul social al antichității, mărturia femeilor era adesea evaluată diferit de cea a bărbaților. Relatările evanghelice le păstrează totuși ca prime persoane care primesc vestea mormântului gol și o duc ucenicilor. Ele sunt prezentate cu teamă și uimire, dar și cu fidelitate: nu au părăsit locul răstignirii, au venit să împlinească rânduiala îngropării și au ascultat porunca îngerului de a vesti Învierea. Biserica le numește „apostoli către apostoli” în imnografia pascală, subliniind rolul lor de vestitoare.

Duminica Mironosițelor este a treia după Paști și urmează ciclului pascal mobil. În 2026 cade la 26 aprilie. Icoanele din galerie reprezintă interpretări artistice din epoci diferite ale femeilor la mormânt și ale îngerului; nu sunt portrete istorice ale persoanelor biblice.