Prințesă northumbriană devenită monahie și stareță, Ebba a întemeiat comunitatea de la Coldingham și a trăit în legătură cu marii misionari ai Britaniei creștine.
Menologhion rusesc din secolul al XVII-lea, planșă calendaristică a lunii august; nu este portret individual.Iconar rus anonim; Cabinetul Arheologic Bisericesc al Academiei Teologice din Moscova.Sursa imaginiiDomeniu public (Public Domain Mark)Vedere panoramică a Tesalonicului, folosită numai ca reper regional pentru lumea egeeană.Aroche, Wikimedia Commons.Sursa imaginiiCC BY-SA 3.0Interior de biserică ortodoxă, imagine de context liturgic și nu un lăcaș atribuit sfântului.Phiddipus, Wikimedia Commons.Sursa imaginiiLicență cu atribuire, conform paginii Commons
Prințesă și monahie în Northumbria
Ebba era sora regelui Oswald și a lui Oswin, potrivit tradiției nordumbriane. După înfrângerea familiei sale în conflictele pentru putere, s-a refugiat în regatul scoțian și a primit tunderea monahală la Lindisfarne. Povestea sa aparține perioadei în care creștinismul celtic și cel northumbrian se dezvoltau în rețele de mănăstiri și curți regale.
Coldingham și viața monahală
Ebba a întemeiat o mănăstire dublă la Coldingham, comunitate care cuprindea monahi și monahii sub conducerea unei starețe. Beda Venerabilul o leagă de vizita Sfântului Cuthbert și de pilda disciplinei monahale. Tradiția o prezintă ca povățuitoare a altor femei consacrate, între care Etelreda; detaliile vieții lor provin în principal din istoriografia monastică timpurie.
Incendiul și memoria ei
Tradiția locală relatează că mănăstirea a fost distrusă de un incendiu în 683 și că Ebba a murit în acel an. Unele relatări hagiografice leagă focul de o profeție despre slăbirea disciplinei comunității; această interpretare morală trebuie deosebită de faptul istoric al incendiului. Este numită „cea Bătrână” pentru a o distinge de o altă Ebba, stareță din secolul al IX-lea.
Pomenire și izvoare
OCA și calendarele ortodoxe britanice o pomenesc la 25 august, în vreme ce calendarul Doxologia pune accent pe apostolii zilei. Beda oferă unul dintre izvoarele medievale pentru contextul ei. Nu s-a identificat un portret contemporan; imaginile galeriei sunt contextualizate.