Sfântul Flavian Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului

Patriarh al Constantinopolului, Flavian a apărat hotărârile bisericești despre persoana lui Hristos și a murit în exil după Sinodul de la Efes din 449.

Sfântul Flavian în miniatura Menologionului lui Vasile al II-lea Iluminatori bizantini anonimi, secolul al X-lea Sursa imaginii Domeniu public, reproducere PD-Art

Imagine de context a arhitecturii bisericești din Constantinopol, orașul păstorit de Flavian Bigdaddy1204, fotografie proprie, 2006 / Wikimedia Commons. Sursa imaginii Domeniu public; autorul a dedicat fotografia domeniului public.

Înainte de patriarhat

Flavian a fost preot și administrator al vaselor liturgice ale Marii Biserici din Constantinopol. A devenit patriarh după moartea lui Proclu, în jurul anului 446. OCA îl așază în timpul împăratului Teodosie al II-lea și al surorii acestuia, Pulheria.

Conflictul cu Eutihie și Sinodul din 449

În 448, Flavian a prezidat un sinod local care l-a cercetat pe Eutihie, pentru învățătura sa despre natura lui Hristos după Întrupare. Eutihie a fost condamnat, dar disputa a fost reluată la Efes în 449. Flavian a fost depus și agresat fizic de susținătorii lui Dioscor, apoi trimis în exil și a murit la scurt timp. Sinodul de la Calcedon din 451 i-a reabilitat memoria, iar moaștele i-au fost aduse la Constantinopol.

O precizare despre data pomenirii

Calendarul local folosit de acest proiect îl înscrie la 16 februarie. OCA și mai multe calendare ortodoxe îl pomenesc la 18 februarie; articolul urmează data calendarului românesc, păstrând vizibilă această diferență.

Imagini

Miniatura medievală îl identifică pe Flavian; a doua imagine evocă mediul bisericesc constantinopolitan al epocii.