Un învățat al Constantinopolului
Fotie s-a remarcat prin cunoașterea limbilor, a Scripturii și a literaturii grecești. Înainte de alegerea sa patriarh în 858, a predat și a slujit în administrația imperială. Opera sa cuprinde omilii, scrieri teologice și ampla Bibliotheca, o colecție de rezumate și observații despre cărți citite.
Patriarh în vremuri de tensiune
Mandatul său a fost marcat de rivalități politice și ecleziastice. A fost depus în 867, apoi readus în scaun în 877, după schimbări la curtea imperială, și a rămas patriarh până în 886. Misiunile creștine către bulgari și disputele privind jurisdicția bisericească au făcut din epoca sa o perioadă importantă pentru raporturile dintre Constantinopol și Roma. Istoricii dezbat interpretarea acestor conflicte, așa că ele nu se reduc la o singură explicație personală.
Moștenirea sa
Fotie este cinstit ca sfânt și mărturisitor în Biserica Ortodoxă și pomenit la 6 februarie. Miniatura medievală din galerie îl reprezintă direct; sigiliul bizantin este o mărturie materială asociată numelui său.