Din Cipru în pustiul Iudeii Gheorghe s-a născut în Cipru, spre sfârșitul secolului al VI-lea. După moartea părinților, a plecat în Palestina pentru a se închina la locurile sfinte și s-a alăturat obștii mănăstirii Hozeva, așezată în valea pârâului Cherit, între Ierusalim și Ierihon. Biografia sa este cunoscută prin tradiția monahală și prin Viața atribuită ucenicului Antonie de la Hozeva.

Egumen al obștii Gheorghe a dus o viață de post, priveghere și rugăciune, iar mai târziu a devenit egumen. Mănăstirea Hozeva era parte dintr-un peisaj monahal populat de lavre și chilii rupestre. În vremea invaziei persane din 614, comunitatea a fost atacată și mulți monahi au fost uciși sau au fugit. Relatarea tradițională spune că Gheorghe a rămas o vreme în mănăstire, apoi s-a întors după retragerea atacatorilor și a ajutat la refacerea vieții monahale.

Moștenirea locului Gheorghe a murit în prima jumătate a secolului al VII-lea și este pomenit la 8 ianuarie. Mănăstirea Sfântului Gheorghe din Hozeva continuă să marcheze geografia ascetică a locului. Fotografiile din galerie documentează așezământul și împrejurimile, nu sunt portrete ale sfântului.