Origini și formare
Grigorie s-a născut în Kartli, în anul 759, într-o familie nobilă. A crescut la curtea lui Nerse al Iberiei, unde a primit o educație aleasă, inclusiv în cântare bisericească, scriere și teologie. În jurul anului 781, când se pregătea hirotonirea lui ca episcop, a plecat în Tao-Klarjeti împreună cu câțiva însoțitori și a ales viața monahală.
Mănăstirile din Tao-Klarjeti
După o perioadă la Opiza, s-a stabilit la Khandzta și a întemeiat acolo o obște monahală. Cu sprijinul conducătorilor locali, a organizat construirea și dezvoltarea unor centre precum Khandzta, Shatberdi, Gunatle și Mere; tradiția georgiană îl leagă și de mănăstirea Ubisa din vestul Georgiei. Khandzta a devenit un centru de educație, copiere de manuscrise și imnografie. Grigorie a fost numit arh imandrit al mănăstirilor din Klarjeti în anii 830 și a participat la dezbateri importante ale Bisericii georgiene.
Viața scrisă de Giorgi Merchule
Principala sursă biografică este „Viața și lucrarea Sfântului Grigorie”, scrisă în georgiană de monahul Giorgi Merchule în 951, la aproximativ 90 de ani după moartea lui Grigorie. Studiul lui Bernadette Martin-Hisard și enciclopedia georgiană tratează această hagiografie ca izvor major pentru istoria monahismului, culturii și politicii din Tao-Klarjeti, păstrând totodată distincția dintre relatarea religioasă și documentele contemporane. Textul îi atribuie lui Grigorie compunerea unui Iadgari, o colecție liturgică de imnuri.
Pomenire și moștenire
Tradiția georgiană datează adormirea lui la 861, la vârsta de 102 ani, și spune că a fost îngropat la Khandzta. Calendarele nu coincid asupra datei pomenirii: Doxologia înscrie pomenirea la 6 octombrie în calendarul românesc pentru 2026, în timp ce unele surse georgiene și rusești dau 5 octombrie. Galeria arată miniaturi târzii ale sfântului și ruinele mănăstirii Khandzta, aflate astăzi în Turcia.