Episcop al orașului de frontieră
Iacob (numit și Iacov sau Jacob de Nisibis) a fost episcop în Nisibis, oraș aflat pe ruta dintre Imperiul Roman și cel Sasanid, în Mesopotamia de Sus, astăzi Nusaybin, în Turcia. Unele surse bisericești îl prezintă drept primul episcop al orașului, însă cronologia primilor episcopi nu este pe deplin limpede. Cercetarea lui Paul S. Russell arată că informațiile istorice sigure despre Iacob sunt restrânse: a fost episcop, este asociat cu Sinodul de la Niceea din 325 și era cunoscut de Efrem Sirul. Efrem îl amintește cu respect în poezia sa, iar Teodoret al Cirului a scris despre el în Istoria iubitorilor de Dumnezeu.
Niceea și activitatea pastorală
Tradiția îl numără printre episcopii care au apărat credința niceeană împotriva arianismului. Surse bisericești ulterioare spun că a întemeiat o școală la Nisibis și l-a format pe tânărul Efrem, dar detaliile despre organizarea școlii și legătura personală dintre cei doi sunt discutate de specialiști; Efrem însuși este sursa timpurie cea mai importantă pentru memoria lui Iacob. Se păstrează și scrieri dogmatice atribuite lui în tradițiile manuscrise, dar nu există unanimitate că textele primite sub numele lui sunt autentice.
Asediile persane și tradiția minunilor
Nisibis a fost asediat de perși de mai multe ori în secolul al IV-lea. Relatările hagiografice îl leagă pe Iacob de apărarea orașului prin rugăciune și povestesc despre un roi de insecte care ar fi alungat oastea lui Șapur al II-lea. Aceste scene țin de memoria religioasă transmisă de textele bisericești; nu trebuie confundate cu mărturii militare independente. Data morții este de asemenea disputată: tradiția OCA indică aproximativ 350, în timp ce analiza surselor susține 337/338 ca variantă mai probabilă. Galeria arată locuri de cinstire asociate cu sfântul în Nusaybin, nu clădiri dovedite ca fiind ridicate în timpul vieții lui.