Hilarion Smirnov, elev și profesor
Inochentie s-a născut cu numele Hilarion la 30 mai 1784, în gubernia Moscovei, într-o familie legată de slujirea bisericească. A studiat la seminariile Perervino și Lavra Sfintei Treimi, unde a dobândit o pregătire teologică solidă. A fost tuns monah și a primit numele Inochentie. A predat și a condus instituții teologice, inclusiv Seminarul din Sankt Petersburg, fiind apreciat pentru erudiția sa și pentru capacitatea de a scrie limpede.
Teolog și apărător al credinței
Pe lângă predică, Inochentie a scris lucrări teologice și istorice și s-a implicat în combaterea superstițiilor și a practicilor oculte pe care le considera primejdioase pentru viața creștină. Cercetările istorice despre activitatea lui folosesc arhive bisericești și fonduri de bibliotecă; ele îl descriu drept una dintre personalitățile importante ale teologiei ruse de la începutul secolului al XIX-lea. A intrat în conflict cu cercuri influente prin pozițiile sale și a cunoscut presiuni și mutări administrative.
Episcop al Penzei și cinstirea sa
A fost numit episcop de Penza și Saratov în 1819 și a păstorit eparhia aproximativ patru luni, până la moartea sa la 10 octombrie 1819, la numai 35 de ani. Deși șederea sa în eparhie a fost scurtă, poporul l-a cinstit pentru blândețe, asceză și predică. A fost canonizat de Biserica Rusă în anul 2000. Galeria combină un portret istoric cu fotografia catedralei actuale din Penza, care ține de eparhia unde a slujit; catedrala este un reper de context, nu o clădire în care a slujit el.