Întâmpinarea Domnului în Templu

Mare praznic al Bisericii, Întâmpinarea amintește aducerea Pruncului Iisus la Templul din Ierusalim și întâlnirea cu dreptul Simeon și prorocița Ana.

Giovanni Bellini și atelierul, Prezentarea lui Iisus în Templu, cca 1485–1490 Giovanni Bellini și atelierul; Kunsthistorisches Museum Sursa imaginii Domeniu public (PD-Art)

Reprezentare artistică a Întâmpinării lui Hristos în Templu Autorul indicat pe pagina Wikimedia Commons Sursa imaginii CC0 1.0

Relatarea evanghelică

Evanghelia după Luca (2, 22–40) relatează că Maria și Iosif L-au dus pe Iisus la Templul din Ierusalim la patruzeci de zile după naștere, potrivit prescripțiilor Legii lui Moise. Acolo, dreptul Simeon L-a luat în brațe și a rostit rugăciunea „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne”, cunoscută în tradiția apuseană drept Nunc dimittis și cântată în Vecernia ortodoxă. Prorocița Ana, văduvă în vârstă, a mulțumit lui Dumnezeu și a vorbit despre Prunc celor care așteptau izbăvirea Ierusalimului.

Simeon și Ana în tradiția Bisericii

Tradiția ortodoxă îi vede pe Simeon și Ana ca reprezentanți ai celor drepți care așteptau venirea lui Mesia. Narațiunea biblică spune că Simeon primise făgăduința că nu va vedea moartea înainte de a-L vedea pe Hristos. Numărul de 84 de ani al Anei este citit în unele interpretări ca vârsta ei, iar în altele ca durata văduviei; textul grec poate susține dezbaterea. Praznicul este centrat pe întâlnirea lui Hristos cu poporul Său și pe recunoașterea mântuirii, nu doar pe o scenă de familie.

Istoria și sensul praznicului

Întâmpinarea este una dintre cele douăsprezece mari sărbători ale anului liturgic ortodox și se ține la 2 februarie, la patruzeci de zile de la Nașterea Domnului. OCA consemnează predici vechi despre sărbătoare încă din secolele al IV-lea și al V-lea și o dezvoltare mai amplă a celebrării în secolul al VI-lea. Icoanele și picturile din galerie sunt reprezentări artistice ulterioare ale episodului din Evanghelia după Luca.