Iosif Isihastul (1897–1959), născut Francisc Kottis pe insula Paros, a fost un monah athonit și povățuitor duhovnicesc. Ucenicii săi au contribuit la reînnoirea vieții monahale în mai multe mănăstiri.
Francisc Kottis s-a născut în 1897, în satul Lefkes de pe insula Paros, într-o familie numeroasă. În tinerețe a lucrat în Atena, apoi a ales viața monahală și a plecat la Muntele Athos. A primit numele Iosif și a căutat o viață de retragere, rugăciune și trezvie. Biografia Mănăstirii Vatopedi și tradiția athonită sunt principalele surse pentru anii săi timpurii.
Nevoința și rugăciunea inimii
Iosif a trăit o vreme în locuri retrase din Athos, inclusiv în zona Vigla și în apropierea Schitului Mic al Sfintei Ana. A dus o viață aspră de post și priveghere, iar scrisorile și mărturiile ucenicilor descriu rugăciunea lui neîncetată și dorința de curățire lăuntrică. Relatările despre vedenii și experiențe mistice sunt mărturii duhovnicești transmise de cercul său, nu observații verificabile în sensul biografiei moderne.
Părinte al unei obști și moștenirea sa
În jurul lui s-a format o mică obște, cu monahi care au devenit ulterior stareți și părinți duhovnicești. În 1951 grupul s-a mutat la Noul Schit, unde Iosif a rămas până la moarte. A trecut la Domnul la 15 august 1959, în ziua Adormirii Maicii Domnului; în calendarele care folosesc stilul nou, data corespunde zilei de 28 august. Biserica Ortodoxă l-a canonizat în 2019. Mănăstirea Vatopedi îi leagă moștenirea de renașterea monahismului athonit și de comunitățile întemeiate de ucenicii săi.
Pomenire și imagini
Doxologia îl înscrie la 28 august. Galeria arată o icoană și locuri concrete asociate vieții lui, nu pretinde că există fotografii din timpul retragerii sale.
