Prințesă sârbă și împărăteasă bizantină Elena Dragaš s-a născut în jurul anului 1372, fiică a cneazului sârb Constantin Dragaš. În 1392 s-a căsătorit cu Manuel al II-lea Paleologul și a devenit împărăteasă a Bizanțului. Au avut o familie numeroasă; fiii lor au inclus pe Ioan al VIII-lea și Constantin al XI-lea, ultimii doi împărați bizantini. Viața lor de familie s-a desfășurat pe fundalul restrângerii teritoriului imperial și al presiunii otomane asupra Constantinopolului.

Viața monahală și ajutorul celor vulnerabili După moartea lui Manuel, în 1425, Elena s-a retras la mănăstirea Kyra Martha din Constantinopol și a primit numele monahal Ipomoni, adică „Răbdare”. Tradiția bisericească o descrie ca viețuind în rugăciune, smerenie și înțelepciune. Relatările grecești îi atribuie și sprijinirea unei instituții de îngrijire pentru oameni nevoiași și bolnavi; detaliile sunt transmise în biografii hagiografice și trebuie citite în acest cadru.

Moartea, cinstirea și moaștele Ipomoni a murit la Constantinopol la 13 martie 1450 și a fost înmormântată la mănăstirea Pantocrator, potrivit tradiției. Relicva capului ei este cinstită la mănăstirea Sfântului Patapie din Loutraki. Sursele grecești o pomenesc la 13 martie și 29 mai, dată asociată și memoriei căderii Constantinopolului și a fiului său Constantin al XI-lea. Galeria arată o icoană identificată explicit cu Ipomoni și o miniatură a familiei imperiale, nu portrete contemporane fotografice.