Sfânta Muceniță Iustina din Antiohia

Iustina este cinstită ca fecioară și muceniță care a rămas statornică în credință în fața amenințărilor și a încercărilor de seducere atribuite vrăjitorului Ciprian, devenit ulterior creștin.

Icoană hagiografică rusească de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu Iustina și Ciprian. Autor necunoscut; Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0. Sursa imaginii Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 (CC BY-SA 3.0)

Icoană cu Iustina și Ciprian din biserica Sfinții Chiril și Metodie din Slivnița, Bulgaria. Biso, Wikimedia Commons, CC BY 3.0. Sursa imaginii Creative Commons Attribution 3.0 (CC BY 3.0)

Reprezentare color a celor doi sfinți, realizată în 1898 și păstrată de Wellcome Collection. Wellcome Collection / Wikimedia Commons, CC BY 4.0. Sursa imaginii Creative Commons Attribution 4.0 (CC BY 4.0)

O tânără creștină într-o povestire de convertire

Sinaxarul o așază pe Iustina în Antiohia Pisidiei, unde ar fi fost fiica unor părinți păgâni convertiți la creștinism. Povestirea spune că un tânăr bogat, Aglaid, s-a îndrăgostit de ea și l-a rugat pe Ciprian, cunoscut pentru practicile sale magice, să o facă să-i răspundă iubirii. Iustina ar fi respins încercările prin rugăciune, post și încredințare în Dumnezeu. Când Ciprian a văzut că farmecele sale nu au putere asupra ei, s-ar fi convertit și ar fi ars cărțile de magie. Aceste episoade aparțin unei pasiuni hagiografice cu circulație largă; nu sunt confirmate de documente contemporane.

Mărturisire și martiriu

După convertirea lui Ciprian, tradiția îi pune pe amândoi în slujirea Bisericii: el ca episcop, ea ca monahie sau conducătoare a unei obști de fecioare, în funcție de versiunea sinaxarului. În persecuția lui Dioclețian ar fi fost arestați, torturați și duși la Nicomidia. Relatarea se încheie cu martiriul lor prin decapitare, împreună cu Teoctist. Pomenirea românească este la 2 octombrie; alte calendare ortodoxe o înscriu pe 26 septembrie, ceea ce reflectă transmiterea diferită a acestei tradiții.

Cinstire și reprezentări

Iustina a rămas în evlavia creștină un model al curajului și al discernământului în fața constrângerii. Ciprian și Iustina sunt zugrăviți frecvent împreună, deoarece povestirea lor este una comună: întâlnirea cu Iustina devine punctul de cotitură al convertirii lui Ciprian. Galeria reunește o icoană narativă rusească, o icoană bulgară și o gravură din secolul al XIX-lea.